Am fost recent la prima demonstrație live a capabilităților 5G din România și nu numai: din Europa de Sud-Est. Probabil este genul de experiență pe care o voi privi cu nostalgie peste câțiva ani, când ne vom plimba toți cu mașinile electrice. Testul a fost organizat de Telekom împreună cu Ericsson, care a adus pentru conferință câteva echipamente prototip, ce nu sunt încă disponibile comercial.
Simt însă că înainte de a trece la evenimentul propriu-zis, trebuie să avem acea discuție despre 5G, pe care am amânat-o poate prea mult.
Ce înseamnă și când se lansează 5G?
Unul dintre speakeri a spus că 5G-ul este ca un tablou abstract. Fiecare persoană care îl privește înțelege altceva. Şi cred că aceasta este cea mai bună definiție, pentru că în momentul de față nici măcar nu este definit standardul. Se dorește ca standardul să fie definitivat în 2018, iar în 2020 să vedem primele implementări la nivel comercial.
De regulă, o generație nouă de sisteme de telecomunicații apare o dată la aproximativ 10 ani (1G – 1982, 2G – 1992, 3G – 2001, 4G – 2012) și înseamnă atât o schimbare a benzii de frecvență și o lățime de bandă mai mare, iar aceste lucruri se traduc în viteze mai mari pentru utilizatori. Problema este că în cazul 5G nu prea mai este loc pentru o lățime de bandă mai mare.
Un lucru inedit este că, spre deosebire de celelalte generații, trecerea la 5G se va face simultan pe toate continentele. În Europa va fi folosit pentru aplicații comerciale, în America pentru utilizatorii de rând, care vor vrea internet mai rapid, iar în Asia primele implementări vor fi pentru … olimpiade. Serios, în 2018 va fi olimpiadă dea iarnă în Coreea, și știți că ei sunt fanatici cu sporturile.
La ce va fi bun 5G?
Cel puțin în Europa, eu cred că operatorii nu ar trebui să mai pună accentul pe viteză (deși deja fac asta, pentru că asta vinde). Pentru utilizatorul de rând 4G-ul este de ajuns. În schimb, 5G va aduce cu siguranță latență mai mică, posibilitatea conectării unui număr mai mare de dispozitive și consum mai mic de energie.
Toate acestea vor face tehnologia 5G potrivită în primul rând pentru aplicații industriale, M2M și IoT, și mai puțin interesantă pentru utilizatorul de rând. 5G va conecta totul. Dacă acum avem în jur de 1000 de conexiuni per stație, în cazul 5G ar trebui să vorbim de zeci de mii de conexiuni per stație. Eu îmi imaginez deja zeci de mii de senzori în jurul nostru care măsoară fiecare câte cine-știe-ce parametru.
Cum a fost primul demo de la Telekom și Ericsson?
Boom! Explozie, magie, confetti? Nu chiar, dar au fost lucruri interesante. Mai întâi, în video de mai jos puteți vedea sistemul prototip pentru 5G. Unitățile radio funcționează la 15 GHz iar lărgimea de bandă este de 800 de Mhz, și uite așa se atinge la viteză de 24 de Gbps pentru download.
Pe lângă avantajul dat de viteză, la conferință s-au prezentat încă patru aplicații care pot fi realizate cu ajutorul tehnologiei 5G. Cu Beam Tracking se poate urmări antena terminalului, eficientizând transmisia, apoi am văzut o aplicație pentru roboți industriali, două pentru orașe smart (o implementare în București și alta în Goteborg), iar la final încă o aplicație cu un robot, pentru a conștientiza importanța latenței. Le puteți vedea în clipul de mai jos:
În concluzie, chiar dacă avantajele nu sunt majore pentru utilizatorul de rând, 5G-ul se apropie cu pași repezi. Va însemna probabil o revoluție pentru aplicațiile industriale. Şi da, nici în România nu vom “scăpa” de 5G, Telekom are deja un contract semnat cu Ericsson pentru implementare.
Deci zici ca nu scapam….asta e, acuma ce-o sa facem.