Primul lucru pe care l-am spus despre carte a când am primit-o ca : “ah, sper să fie mai multe despre viața lui decât despre alergare”. Apoi am citit prologul și m-am liniștit.
27 de pași este mai mult o carte de aventură decât una autobiografică, iar Tibi Ușeriu pare un fel de Papillon al zilelor noastre. Chiar și cu pauza de zece ani în care a stat închis, cred că și-a trăit viața mai intens decât o vom trăi mulți dintre noi. Mi-a plăcut că în carte nu a încercat să pară un erou, nu a încercat să pară amuzant sau să se victimize. A scris despre viața lui, așa cum o trăiește.
A doua temere a fost că Tibi nu va reuși să transmită evenimentele cu același talent ca cel al unui scriitor. Fals. Deși nu sunt pasionat de fenomen, chiar și capitolele despre alergare m-au captivat datorită stilului narativ. Dacă a scris-o el și nu a avut un ghost writer, este o realizare și mai mare.
Dacă vreți să o citiți, o găsiți la eMAG sau la Cărturești.
Intradevar, o carte foarte captivanta. Cred ca ar iesi un film pe cinste facut dupa cartea asta.