La Samuelle este un restaurant cu meniu internațional la Piața Charles de Gaulle, pe aceeași latură cu Mikkeller și BOB Coffee Lab. Deși este foarte convenabil poziționat pentru noi și este destul de apreciat, cu 11 puncte și o bonetă în topul Gault Millau, până de curând nu l-am vizitat niciodată. Am ieșit la un prânz în familie, am comandat mai multe preparate și am zis că merită o trecere în revistă.
La interior restaurantul are ca temă de design lumea lui Jules Verne. Este decorat decent și iluminat în tonuri calde, dar fără să impresioneze. Mi se pare că se pretează și pentru o întâlnire de afaceri și de un prânz în familie.
Am început cu niște aperitive, pe care vi le recomand cu mare căldură. Brânza pane din Feta Saganaki (33 lei) a fost senzațională, iar la antreul din dreapta, Little Italy (43 lei), dressing-ul pus peste rucola face toți banii. A fost prima dată când am mâncat rucola mai repede decât mozzarella.
Pentru felul principal am ales Via Toledo (85 lei), care este un medalion de vită cu sos Madera, foie gras, țelină și sparanghel. Cam așa arăta:
Villefranche-sur-Mer, probabil un mod mai fancy de a spune caracatiță în stil Provençal (sau poate este o înjurătură, n-am de unde să știu), a costat 76 de lei și a fost fragedă și bună:
Bistro de Lyon (35 lei) – midii cu sos de vin alb, unt, ceapă, ardei iute și pătrunjel. Bune.
Val Gardena (43 lei), este mușchiuleț de porc cu sos de piper verde, mix de ciuperci și piure de cartofi cu trufe.
Duchesse D’Aquitaine (45 lei) – pulpă de rață confiată, cu fasole albă, ceapă și bacon:
În final, eu am ales Versaille (70 lei). Mușchi de vită, branză de capră, sparanghel, pesmet Panko, morcov, pătrunjel, busuioc și parmezan. Dacă aș vrea să fac pe connaisseur-ul, aș spune că vita a fost gătită excelent, însă celelalte elemente mi s-au părut că sunt dulci și nu complementează gustul vitei. Iar sparanghelul a fost bun, dar singura lui problemă a fost că tocma’ ce făcusem și eu niște sparanghel acasă, care mi s-a părut că a ieșit mai pe gustul meu 🙂
Dacă ar fi să tragem linie aș spune că tuturor le-a plăcut mâncarea, dar am observat că majoritatea persoanelor au adăugat sare, semn că poate preparatele au fost un pic prea dulci.
Și că tot vorbim de dulciuri, am luat și două deserturi, Windsor și Romeo & Juliet, adică cheesecake cu jeleu din fructe de padure (25 lei) și tiramisu (20 lei). Ambele au fost bune, dar fără a fi speciale:
În concluzie ne-a plăcut La Samuelle. Porțiile au fost mari, mâncarea bună, meniul este variat, atmosfera este ok, servirea nu a dat greș, iar prețurile au fost ok, la fel și cele la băuturi. Dacă vă nimeriți la vreo plimbarea Charles de Gaulle sau Herăstrău, intrați cu încredere la ei.
Arată bine de tot. L-am trecut pe lista, Era aglomerat? Mie asa mi se parea mereu cand treceam pe langa el.
Aș zice că e mai degrabă gol decât aglomerat. Și l-am văzut de mai multe ori așa.