După cum vă spuneam, eu sunt românul atipic, care n-a fost în Grecia până acum. Cum de am ales acum tocmai Naxos? La recomandarea altor membri ai familiei, care primiseră recomandarea de la un grec. De fapt ce ne-a convins cel mai mult a fost afirmația că “nu prea sunt români în Naxos“.
Naxos este cea mai mare insulă din grupul de insule numit Ciclade, în partea de sud a Greciei (mai sus de Creta, Rodos și Santorini). Este o insulă mai mult pentru plajă și relaxare decât pentru cluburi de noapte și distracție. Într-adevăr, majoritatea turiștilor de pe insulă sunt italieni, nemți, francezi sau britanici.
Cum ajungi în Naxos?
Varianta lentă (5 ore) și ieftină este cu un feribot luat din Atena (Pireu). Asta dacă nu fac grevă operatorii portuari, așa cum s-a întâmplat în cazul nostru (apropo, nu recomand să rezervați bilete prin DirectFerries).
Varianta rapidă este cu un avion, de pe aeroportul din Atena. Zborul durează cam 40 de minute, iar aeroportul din Naxos arată ca o stație de autobuz 🙂
Transportul pe insulă
Ceva foarte important de știut: drumurile de pe insulă sunt foarte înguste și nu prea există trotuar.
Există autobuze care circulă din jumătate în jumătate de oră, iar prețul biletului este 1.8 €. Sunt și multe servicii de închiriat mașini, scutere și ATV-uri, unde prețurile pentru mașini pornesc de la 30€/zi. Noi am închiriat un Fiat 500c cabrio (de la SummerCars), care a fost foarte ok, chiar dacă avea o bestie de motor de 1 litru.
Ce este de văzut pe insulă?
Plajele
Dintre toate, localnicii spun că Agios Prokopios este cea mai amenajată plajă, dar are și cea mai rece apă.
La cea de lângă, Agia Anna, apa a fost ceva mai acceptabilă.
Nouă însă cel mai mult ne-a plăcut Alyko, pe care am descoperit-o într-o plimbare cu mașina. Este o plajă nudist friendly, către care este blocat accesul cu mașina în ultimul kilometru, așa că este aproape pustie.
Moutsouna nu este o plajă spectaculoasă în sine. De fapt, are 200 de metri cu totul. Însă drumul până acolo a fost spectaculos.
În toată incursiunea noastră pe plaje, am văzut un singru arici de mare. Așa că aș spune că nu este nevoie de încălțăminte specială pentru plajă.
Naxos (orașul) și Templul lui Apollo
La baza orașului este portul cu tot cu promenada plină de taverne. În partea de nord, portul se continuă cu o peninsulă pe care este poarta de la Templul lui Apollo, care nu a fost finalizat niciodată.
Poarta în sine nu-i mare lucru, însă peninsula oferă o vedere foarte frumoasă asupra orașului.
Orașul Naxos (Chora) este destul de pitoresc, construit în jurul unui vechi castel. Multe străduțe înguste, câteva trepte și multe alei care nu știi dacă dau către o altă stradă sau către casa cuiva. Pe ici-colo câte o tavernă cu vedere frumoasă către baza orașului.
Templul lui Demeter
Templul lui Demeter este undeva spre mijlocul insulei. Mi s-a părut mai frumos decât cel al lui Apollo. Merită o oprire de 30 de minute pentru câteva fotografii.
Filoti
Filoti este un sătuc din centrul insulei, în care mare parte din acțiune se petrece de-alungul drumului care îl străbate. Dacă vreți să opriți, au și o bisericuță frumoasă.
Dacă veți mai mult timp, aș recomanda o oprire la restaurantul Rotonda, care este la intrare în următorul sătuc, Apeiranthos. Restaurantul are porții generoase, service impecabilă și vedere premium către apus:
Apeiranthos
Dintre cele trei sătuce pe care le-am vizitat, Apeiranthos mi-a plăcut cel mai mult. I se mai spune și “satul de marmură”, datorită faptului că a păstrat arhitectura din era venețiană. Puteți face o oprire pentru a vă plimba pe cele două-trei străduțe înguste, care oferă o vedere frumoasă în zare.
Restaurante bune în Naxos
Dacă ar fi să aleg două restaurante, Giannoulis ar fi pe primul loc fără îndoială.
Pe locul doi cred că aș alege Rotonda. De aici vă recomand ceva de genul “tender pieces of pork“, care sunt bucățele de porc într-un sos cu vin, feta și roșii, cu garnitură de cartofi prăjiți. Așa arată:
Cazare în Naxos
Noi am stat la Camara Hotel, în Agios Prokopios, la 5 minute de plajă. Camerele au fost spațioase și curate, fiecare cu câte un balconaș. Este genul de viluță în stil grecesc, toată albă, cu gresie pe jos. Mi-a plăcut că sus aveau o terasă pe care am folosit-o în câteva seri ca să bem un rosé și să ne bucurăm de răcoare.
Per total, am fost mulțumiți de cazare. Cel mai mult ne-a placut atitudinea celor din staff, care ne-au întâmpinat mereu cu zâmbetul pe buze și au rezolvat toate cererile noastre.
În concluzie, ne-am simțit foarte bine în Grecia. Oameni primitori, prețuri ok la mâncare, vreme întotdeauna frumoasă și multă istorie, cât să ne întărâte imaginația. Chiar îmi pare rău că nu am vizitat-o până acum, și sunt convins că vom mai avea câteva incursiuni de acum încolo.