Existau zvonuri încă de dinaintea lansării cum că Samsung încearcă să scape de titulatura de “plastic ieftin” folosind alte materiale pentru telefoane. Sunt sigur că nimeni nu s-ar fi gândit că spatele lui Note 3 va fi din piele. Mie nu mi se pare un material fiabil, dar până la urmă, are durata medie de viată egală cu cea a unui smartphone – 2 ani. Nu cred că cei care-și cumpără un Note 3 îl cumpără ca să-l țină 10 ani.
În ceea ce privește îmbunătățirile software, nu mi se pare nimic notabil. Au mai adăugat niște îmbunătățiri prostuțe la S Pen și cam atât. De exemplu, ca să afișezi calculatorul deasupra altei aplicații, trebuie să ții S Pen deasupra ecranului, îl apeși, selectezi “draw”, desenezi un pătrat pe ecran, îți apare un folder și de acolo selectezi calculatorul.
Specificațiile seamănă cu ce intuiam aici:
- Ecran de 5.7″ Super AMOLED – după cum spuneam, nu putea să fie mai mare de 5.7″ pentru că ar fi intrat peste Galaxy Mega.
- Aceeași dimensiune exterioară ca Note II
- Două variante de procesoare: Snapdragon 800 la 2.3Ghz Quad Core pe modelul cu LTE (cel mai probabil asta va fi în România) și 1.9Ghz Octa Core
- Memorie – 3GB RAM – un lucru foarte bun
- Cameră foto principală de 13Mpx care poate filma 4K (Ultra HD) – lucru care mi se pare absolut inutil. Probabil că TV-urile 4K vor începe să se vândă în România cam în același timp cu Note 5. Eu încă am TV cu tub.
- Sunet mai bun – 24b și 192KHz – asta chiar mă încântă
- Baterie de 3200mAh.
Culorile: negru, alb și … roz. Probabil că telefonul se vinde foarte bine în Asia dacă au ales roz în loc de celebrul albastru. Cam atât.
Ah … v-am spus că poți să pui mai multe Note 3 unul lângă altul și să formezi un ecran mai mare ? Genul de chestie pe care vrei să o faci în fiecare zi 🙂
