Prolog – The Last Of Us
The Last Of Us a fost primul joc pe care l-am terminat acum 4 ani când ne-am cumpărat PlayStation 4. Am vrut să-l joc pentru că nu am auzit decât laude despre el și s-a dovedit că nu erau vorbe goale. Jocul este o capodoperă. Alice a stat lângă mine pe tot parcursul jocului și l-am privit atunci ca pe un film foarte foarte bine făcut. Jocul este din perspectiva lui Joel, un tip care are sarcina de a escorta o fată de 14 ani – pe Ellie – în siguranță prin Statele Unite, care se află într-un scenariu post-apocaliptic din cauza unei infecții cu o ciupercă ce transformă oamenii în creaturi canibale și agresive. Jocul este din start unul pentru public matur. Personajele sunt complexe, sunt multe scene dramatice, multe răsturnări de situație, multe alegeri imprevizibile, și nu este genul de joc cu “cei buni câștigă”. Chiar și la final, nu știi care sunt tipii buni și care sunt cei răi.
Mie mi-a plăcut atât de mult încât deși am mai terminat multe jocuri pe PlayStation de atunci (toate PlayStation Exclusives), acesta a rămas preferatul meu. Este pe locul întâi într-un top în care totuși există și God Of War. Am decretat atunci că a meritat să ne cumpărăm consola doar ca să jucăm acest joc.
The Last Of Us Part II
Acum s-a lansat The Last Of Us Part II, în care Ellie a mai crescut, este o adolescentă care mai face uneori și prostii. Am apucat să joc vreo două ore din Part II (până la prima scenă dramatică) și mi se pare că este exact ce trebuie să fie. Sarcasm, acțiune îmbinată foarte frumos cu cinematics, scene desenate superb, multe semne de întrebare și câteva secvențe pentru public matur. Și nici măcar n-am vorbit de grafică. La fel ca în prima parte, povestea jocului este complexă și situațiile prin care treci nu au neapărat un final fericit. Este genul de joc în care te aștepți să se întâmple A sau B și se întâmplă varianta Y. Practic, The Last Of Us Part II este în același stil care a făcut ca The Last Of Us Part I să fie un joc excepțional. Îți dă periodic universul peste cap cu câte o scenă dubioasă. Iar acest lucru le pică greu unora la stomac, poate și din această cauză jocul este unul controversat. Pentru mine chestia asta este exact ceea ce contează.
În concluzie, ce voiam să vă spun este că The Last Of Us Part II este exact ceea ce trebuie să fie. D-abia aștept să îl termin. Și sper să fiu la fel de entuziasmat și la sfârșitul lui 🙂
Cand ai scris “Fenomenul The Last Of Us Part II” credeam ca te referi la valul de hate ce a venit de la gameri de pretutindeni pentru acest joc
Păi asta a dus la hate. Faptul că unii gameri nu înțeleg că jocul este nonconformist și nu se duce cu povestea în direcția în care și-ar dori ei.