Am văzut Gladiator II și în primul rând… wow… au trecut 25 de ani de la primul Gladiator.
În al doilea rând, am rămas neplăcut surprins cum același regizor poate face un film excepțional și apoi un film total imemorabil cu aceleași ingrediente. Gladiator II pare făcut superficial, pe repede înainte. Nu am reușit să-mi dau seama exact ce îi lipsește, dar parcă mi-a dat aceeași impresie ca restul filmelor din ultimul timp. Regizorii nu mai investesc timp în “character build-up”, nu mai investesc în dialog, nu mai investesc în intrigi și puncte culminante. Filmul părea ca o listă lungă cu lucruri care trebuie bifate: scenă cu băiat mic cum e separat de mamă, scenă cu o luptă de anvergură mare, scenă cu prieten bun al eroului care moare, scenă cu x, scenă cu y, șamd.
La final le-am bifat pe toate și n-am rămas cu nimic.
Actorul principal (Paul Mescal) mi s-a părut bun. Sigur, nu la înălțimea lui Russell Crowe, dar a făcut un rol decent. Pedro Pascal a făcut un rol șters. Nu mi-a transmis nicio emoție prin personajul lui. Denzel Washington mi se pare că nu s-a potrivit de nicio culoare. L-am văzut în prea multe “cop movies” și parcă nu se potrivea în Roma antică. Mă așteptam ca din moment în moment să scoată un Glock și să “pop a cap in their ass”.
Însă ce m-a scârbit un pic la film a fost când am văzut că pe pereții încăperilor erau citate în engleză, nu în latină. Acolo mi se pare că s-a făcut alegerea ca filmul să fie unul “de Hollywood” pentru americani și nu unul cu vreo pretenție de capodoperă. Plus scena cu Coloseumul inundat cu apă. Nu înțeleg ce a vrut să facă Ridley Scott acolo. Serios că mai bine-l puneau pe Denis Villeneuve să facă Gladiator 2.
Singurul lucru bun la Gladiator II este faptul că m-a făcut să apreciez și mai mult primul Gladiator.
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
Perfect spus!
Pff, fix cand ma gandeam sa ma uit si eu la filmu asta…
Te poți uita, dar e bine să pornești cu așteptări scăzute.