Ce este wagamama? wagamama este un lanț internațional de restaurante cu specific pan-asiatic, fondat în 1992 în Londra. Restaurantul servește preparate asiatice gătite pe loc: de la ramen și katsu curry, până la teppanyaki. De asemenea, este renumit pentru mesele sale lungi, de tip comunal, care încurajează o atmosferă relaxată.
Restaurantul va fi operat în România de Sphera Franchise Group, care a achiziționat drepturile de franciză pentru deschiderea de restaurante în România. Sphera Franchise Group sunt cei care mai dețin franciza pentru KFC, Pizza Hut, Taco Bell și mai nou și Hard Rock.
Când se deschide primul wagamama în România?
Primul restaurant wagamama din România se va deschide la București spre sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027, conform celor de la Sphera Franchise Group.
Eu i-am văzut prin Londra, dar nu am apucat să îi încerc. Îmi place ideea, deși am oarecare dubii cu privire la conceptul de “ramen pe loc”, având în vedere că ramenul este destul de minuțios de preparat.
De asemenea, restaurantul este renumit pentru că are mese mari, unde se pot așeza mai multe persoane care nu se cunosc între ele. Înțeleg de ce ideea aceasta funcționează în multe țări, însă sunt tare curios cum va funcționa în România.
Nu de alta, dar România este o țară care are un trecut comunist, iar la noi “tradiția” este să te uiți suspicios la oamenii de pe lângă tine și să nu interacționezi cu ei.
Oricum, un restaurant în plus cu gyoza, ramen, pork belly și teppanyaki nu are cum să strice. Am văzut și eu că în ultimul timp restaurantele asiatice sunt la mare căutare. Prin București se fac cozi interminabile la restaurantele care servesc ramen bun.
Iată o veste la care nu mă mai așteptam. Programul RABLA 2026 trăiește! Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat pe pagina ei de Facebook că s-a lansat în consultare publică proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului AFM pe anul 2026. Practic, proiectul a fost aprobat de Ministrul Finanțelor și mai trebuie stabilit doar bugetul.
RABLA 2026 are buget propus mai mare decât RABLA 2025
În acest buget, printre altele, se află și programul RABLA 2026 pentru persoane fizice, prin care se propune alocarea de 300 de milioane lei, “punând accent pe mașinile produse și asamblate în Europa“.
Veștile sunt bune, aș zice, iar suma propusă spre alocare de 300 de milioane de lei este cu 100 de milioane mai mare decât cea totală de anul trecut. Bineînțeles, nu este obligatoriu ca aceasta să fie valoarea finală. E posibil să se mai taie câteva milioane după ajustări, dar oricum, eu nu mă așteptam să mai existe programul RABLA în 2026.
Următorul pas este să se aprobe bugetul, iar ulterior se va scrie și ghidul, care va fi adaptat la anul curent și care va conține și această limită referitoare la mașinile produse în Europa.
Nu mă surprinde această condiție legată de mașinile produse în Europa, pentru că până la urmă așa au început să facă și alte țări europene la recomandarea Comisiei Europene.
Ce mașini nu se vor încadra în RABLA 2026
În concluzie, vești proaste pentru BYD, Chery, MG și restul de 11 branduri auto prezente pe piața din România. Nici pe japonezii de la Mazda sau Honda nu-i văd bine, care produc mașini mai mult în Japonia și America. Suzuki scapă însă, pentru că au fabrică în Ungaria. Și Toyota are ceva mai multe fabrici în Europa. Și Hyundai scapă, cu fabrica din Cehia. Sunt convins că vor mai apărea surprize.
Este o veste pe jumătate proastă și pentru Dacia, pentru că Dacia Spring nu se va mai încadra în program. Dacia era însă pregătită pentru o astfel de veste, nu degeaba noul model electric Dacia Evader este deja în fază avansată de testare.
Este însă interesant de urmărit ce se va întâmpla cu Dacia Sandero, Jogger, Logan care sunt produse în Maroc și cu Dacia Striker, care va fi produsă în Turcia.
Xiaomi YU7 este primul SUV electric al celor de la Xiaomi și reprezintă practic răspunsul companiei chineze pentru modele precum Tesla Model Y. Mașina există în trei versiuni: YU7, YU7 Pro și YU7 Max. Versiunea din urmă are 690 CP și atinge 0-100 km/h în 3.23 secunde. Interiorul, așa cum v-ați aștepta, este futurist și super luxos. Am fost și eu la volanul unui SU7 Max și am fost impresionat.
La momentul lansării a făcut furori în China din două motive. În primul rând pentru că asemănarea cu Ferrari Purosangue este evidentă, iar în al doilea rând pentru că în primele 18 ore de la lansare, YU7 a primit peste 240.000 de comenzi. Numărul mare de comenzi a venit la pachet cu o durată de așteptare de peste un an.
Acum văd că au început să apară și prin România, deja le-am văzut pe la 2-3 influenceri pe video. Aveți mai jos un băiat care nu doar că o prezintă, dar pare că vrea s-o și vândă direct. Din clipul lui am luat și poza de mai sus.
Se pare că au intrat în România cam în același mod în care au început să apară și primele gadgeturi de la Xiaomi în România 🙂
Adică nu direct. Din ce înțeleg, pot fi comandat prin Elite Cars Leasing, atât noi, cu termen de livrare de vreo 2-3 luni, cât și rulate. Presimt că nu mai durează mult și le vedem în număr mai mare cot la cot (sau bară la bară) cu BYD pe străzi.
Lumea ceasurilor fierbe de câteva zile. Cam de când au apărut zvonurile că Audemars Piguet va colabora cu Swatch pentru a lansa un model de ceas denumit Royal Pop.
De altfel, Swatch nu este la prima inginerie de marketing de acest fel. În 2022 au lansat MoonSwatch, printr-o colaborare cu Omega. Oamenii au stat la cozi interminabile ca să facă rost de unul. Inclusiv eu am vrut unul. Am vrut chiar cel mai popular model, pe cel cu Mission to the Moon, și am reușit să fac rost de el abia doi ani mai târziu, în 2024.
Apoi Swatch a mai făcut o colaborare în 2023: Swatch x Blancpain. Au scos un ceas automatic, dar capsulat, despre care am scris atunci că nu l-aș recomanda. Colaborarea nu s-a bucurat de succes, așa cum intuiam și eu. Mai întâi pentru că Blancpain nu este atât de cunoscut în afara pasionaților de ceasuri, și în al doilea rând pentru că ceasul nu este reparabil.
Cum este posibilă o colaborare între Audemars Piguet și Swatch?
Vreau să vă spun că de când am auzit zvonurile despre această colaborare, am zis din start că nu este posibilă, din mai multe motive. În primul rând pentru că, spre deosebire de celelalte două colaborări anterioare, Audemars Piguet nu este un brand din interiorul Swatch Group (conglomeratul care deține și Swatch, și Tissot, și Omega, și Longines și Blancpain plus alte 12 branduri de ceasuri).
În al doilea rând, pentru că Audemars Piguet este un brand de ultra-lux, care este privat și care, din câte știu, nu are probleme financiare. Un șurub de la brățara unui Audemars Piguet costă mai mult decât un Swatch. Deci, în mintea mea, o asociere dintre un brand de ultra-lux și un brand low-cost nu avea nicio logică. La propriu, ieri explicam cuiva că asta nu are cum să se întâmple vreodată.
Iată însă că se va întâmpla, pentru că Swatch a confirmat oficial:
Ce știm despre ceasul Audemars Piguet x Swatch Royal Pop
Modelul cel mai renumit de la Audemars Piguet se numește Royal Oak. A fost prezentat în 1972 la Baselworld și a venit într-un moment în care industria elvețiană de ceasuri era în moarte clinică din cauză că ceasurile quartz luau avânt. A fost popular la momentul respectiv pentru că a fost primul ceas de lux cu design sportiv. A fost desenat de Gérald Genta, un titan al industriei, același om care a desenat și Patek Philippe Nautilus.
Modelul care va fi lansat de Audemars Piguet în colaborare cu Swatch se numește Royal Pop. Numele este un fel de omagiu adus modelului Royal Oak. Din ce informații au apărut, cu siguranță ceasul va fi automatic. Pe lângă asta, ne așteptăm să aibă un design cu bezel hexagonal și cu șuruburi expuse, similar cu Royal Oak.
Pariul meu este că Royal Pop va avea carcasă din bioceramică și curea din silicon. Au apărut deja niște randări pe internet, însă acelea sunt doar generate cu AI. Nici Swatch, nici AP nu au confirmat oficial designul.
Sper din tot sufletul ca ceasul să nu fie capsulat, la fel cum a fost cel cu Blancpain, ca să pot să cumpăr și eu unul.
Când se lansează și cât costă Royal Pop?
După cum spuneam, nu știm (încă) designul exterior al carcasei. Mă aștept însă ca Swatch să mai tot facă teasing cu diverse elemente ale ceasului pe pagina lor de Instagram. De altfel, nu știm nici prețul. Însă ceasul se va lansa pe 16 mai, deci cu siguranță atunci vom afla.
Nu glumesc când spun că mă aștept ca oamenii să se așeze de pe acum la cozi în fața magazinelor Swatch.
Eu comand frecvent pentru business diverse produse și unelte de la furnizori din afara Uniunii Europene. Cine este anti UE, înseamnă că nu a făcut niciodată un import al unui produs din afara Uniunii Europene.
Pe scurt, când comanzi din UE plătești produsul și taxa de livrare, iar acesta ajunge la ușă. Atât.
Când comanzi din afara UE (să zicem din Marea Britanie, din SUA sau din Elveția), intră pe fir comisionarii vamali.
Ce fac comisionarii vamali? Îți interceptează produsul și în teorie îți calculează niște taxe pe care trebuie să le plătești. Fiecare produs se înscrie într-o categorie, iar pentru fiecare categorie există o anumită taxă. În practică, tu faci toată munca iar ei doar încasează taxele.
Să vă dau un exemplu. Vine o comandă cu mai multe produse, scule, unelte. Deși acel produs vine însoțit de o factură, ei îți mai cer o dată factura și dovada plății (adică OP-ul dacă ai plătit prin bancă) + câteva acte ale firmei (CIF, nr EORI, certificat TVA etc). Bun, după ce le-ai trimis asta, în mod evident, factura nu este în limba română, ci adesea este în engleză. Așa că ei îți trimit șablonul unei declarații în care tu trebuie să traduci numele fiecărui produs în parte, să scrii materialul component, țara în care a fost produs și durata importului (import temporar sau import permanent).
După ce ai făcut asta, tot ce fac ei este să găsească produsul (sau să-l încadreze așa la ochi) într-un mare catastif internațional cu diverse coduri de taxare pentru fiecare produs în parte. TARIC este, în esență, o bază de date care cuprinde toate măsurile referitoare la legislația tarifară, comercială și agricolă a Uniunii Europene. Deci cam acesta este tot input-ul lor. Bănuiesc că e inutil de menționat faptul că această operațiune s-ar putea face total automatizat, nu? Nici măcar nu e nevoie de AI pentru asta. Ar trebui doar un algoritm care să facă o corespondență între o denumire și un cod.
Eh… presupunând că ai ghinionul ca unul dintre produse să ridice suspiciuni unui comisionar vamal (sau poate sistemului, dacă fac asta cât de cât automatizat), te vor pune să dai declarații suplimentare.
De exemplu recent am cumpărat un borcănel de 2 ml de adeziv cu valoare mai mică de 10 euro, pentru care am dat în total vreo 9 declarații. Printre aceste declarații se numără declarația că nu este dispozitiv medical, că nu este deșeu periculos, că nu conține aerosoli, că nu este supliment alimentar pentru animale și alte asemenea. Ei nu știu concret ce este acest produs, deci doar te pun pe tine să dai cu subsemnatul că juri pe roșu că nu este unul din acestea.
În concluzie, tu îți traduci factura, tu scrii din ce material sunt compuse produsele, tu scrii țara de proveniență a produselor, tu completezi declarațiile, tu faci tot, iar apoi le plătești lor taxă pentru servicii.
Și știți care-i culmea? Am interacționat cu mai mulți comisionari vamali. Am comandat și prin UPS și prin Poșta Română ca să zic așa. Toți sunt parcă din aceeași mamă. Nu sunt în stare să specifice concret și complet ce își doresc, le trimit un document conform cerințelor lor, îmi răspund pasiv agresiv că “nu e bine” sau “vă rog să trimiteți varianta în care să scrieți x y z” și apoi se supără când le atrag atenția că le-am trimis ceva conform cerințelor lor precare. Toți îmi dau impresia că parcă îmi fac o favoare că îmi iau banii.
În concluzie dacă e o meserie care sper să dispară, aceasta este.
Știți probabil că la produsele Apple nu prea se fac reduceri de obicei. Tocmai de aceea m-am gândit să vă semnalez această ofertă la Apple AirPods 4, varianta cu ANC.
Există două versiuni de AirPods 4, care arată la fel. Unele fără anulare activă a zgomotului, care costă undeva pe la 650 lei-700 lei, și această variantă, cu ANC.
În mod normal prețul acestei perechi de căști se învârte în zona 940 lei – 1000 lei. Astăzi este 859 lei, un preț foarte bun, pe care nu l-a depășit decât oferta de Black Friday din 2025, când căștile au fost la 799 lei. Nu mă aștept însă să le mai vedem vreodată la acel preț.
Diferențele între cele două versiuni sunt totuși consistente aș spune eu. Ambele variante de căști folosesc același procesor audio de la Apple (H2) și protecție IP54. Cele de 650 nu au însă ANC, au carcasă cu încărcare doar prin cablu USB-C și nu au difuzor pentru funcția “Find My”.
Pentru cei 200 de lei în plus, la varianta cu ANC primești (evident) ANC, care vine la pachet cu Transparency Mode, Adaptive Audio și Conversation Awareness (scade automat volumul muzicii atunci când începi să vorbești cu cineva).
De asemenea, varianta aceasta are carcasă care permite încărcarea wireless (cu încărcător de Apple Watch sau certificat Qi) și are un difuzor integrat pentru a o găsi mai ușor prin aplicația Find My.
Singurele care lipsesc de la aceste căști sunt dopurile de silicon, astfel încât anularea de zgomot să fie perfectă. Pentru asta există însă AirPods Pro 3, care vin și cu diferența de preț aferentă.
Chiar dacă nu au dopuri de silicon și izolarea nu va fi la fel de “etanșă” ca la AirPods Pro 3, dacă obișnuiți să mergeți mult cu metroul sau avionul, varianta cu ANC merită diferența de preț.
