El are aproape 5 acum. Până la vârsta aceasta am cam evitat city break-urile în afara țării pentru că era cam complicat din punct de vedere logistic. Mai întâi aveam somn de prânz și asta însemna ca la ora 12:00 să mâncăm prânz și la ora 13:00 să dormim până pe la 15:00. Ulterior a renunțat la somn de prânz, dar asta însemna că pe la 19:00 cel târziu trebuia cina și la 20:30 trebuia să fie deja în pat cu lumina stinsă.
Știu că sunt părinți care călătoresc din primele luni, dar noi suntem genul de mai cu planning și cu program relativ consistent de masă și somn. Dacă dădeam chestiile astea peste cap riscam ori să nu-i fie bine lui, ori nouă, ori ambele (am testat asta și s-a confirmat). Drept urmare am fost în city break-uri mai mult prin țară și ca s-o luăm pas cu pas am zburat până la Iași cu avionul.
Anul acesta a fost momentul cel mare în care ne-am hotărât să bifăm și un city break în afara țării. Și deși am fost deja de 3 ori în Roma și am fi vrut altceva, această destinație era cea care bifa cele mai multe criterii:
- Zbor scurt, ca să nu își piardă răbdarea și să devină neplăcut pentru noi (sau ceilalți pasageri);
- Zboruri de dus și de întoarcere la ore bune, astfel încât să nu pierdem o zi sau să-i dăm lui programul peste cap. Am decolat la 12:30 spre Roma și la 14:30 spre București;
- Vreme sigur bună în aprilie;
- Atracții cât de cât de înțeles pentru el.
Au mai fost niște avantaje pe care le-am descoperit pe parcurs. În primul rând, după cum spuneam, fiind o țară cu climă caldă, atracțiile pot fi văzute de afară. În țările nordice majoritatea atracțiilor sunt la interior (muzee, etc). N-avea rost să-l plictisim prin muzee cu noi. Am văzut pe afară Colosseum-ul, bineînțeles, San Pietro și Columna lui Traian, de care știa deja din cărțile de istorie pe care i le-am cumpărat. La interior am vizitat Castel Sant’Angelo, Basilica Santa Maria Maggiore și Panteonul. Fiindcă noi le văzusem deja pe toate, noi doar am propus atracțiile și l-am lăsat pe el să aleagă dacă vrea să stăm la o mică coadă ca să intrăm sau nu.
Am fost în general surprinși de faptul că nu s-a arătat dezamăgit de faptul că “sunt doar niște pietre”, ci că a fost curios să exploreze și că ne-a pus multe întrebări despre romani și “vremurile de demult”.
În ziua a treia am vizitat și un muzeu al experimentelor, în care s-a distrat la maxim timp de o oră și jumătate.
Un mare avantaj pe care îl are Roma este că găsești la orice pas mâncare “to go”. Când i se făcea foame găseam repede o pizza la felie sau un sandwich gustos. Cu răbdarea unui copil de 4 ani (noi nu i-am dat desene pe telefon sau jocuri pe tabletă) nu prea se pretează la stat de două ori pe zi câte o oră la un restaurant a la carte. Chestia asta ne-a ajutat și seara. Când simțeam că e prea obosit ca să mai poată face față unui restaurant, luam câteva felii de pizza și le mâncam în cameră.
Nu în ultimul rând, Roma are avantajul suprem față de alte orașe: gelato! “Putem să luăm înghețată după asta“, “dacă mai mergi un pic ajungem la un loc cu înghețată bună!“. Și uite așa s-a asigurat cooperarea maximă 🙂
Roma are însă și un dezavantaj pentru familiile cu copii. Camerele de hotel sunt în general minuscule. Și dacă aveți un copil cu energia pe care o are al nostru, e greu să-l aduci de acasă unde poate zburda în voie prin sufragerie sau prin camera lui, la o cameră cu un pat și cu trei tranșee în jurul lui. Am încercat într-o după amiază să ne “relaxăm” toți trei în camera de hotel și am ajuns la concluzia că mai bine ne “relaxăm” mergând prin Roma.
De aici rezultă și problema că multe hoteluri nu au voie să cazeze 3 persoane într-o cameră dublă de 12 mp (din motive de siguranță la incendiu), deci te forțează să cumperi o cameră triplă, care vine la pachet cu un cost pentru 3 persoane.
În concluzie, pentru noi a fost un moment foarte bun să facem acest experiment și se vede că și lui i-a plăcut, că ne mai spune din senin că i-a plăcut vacanța în Roma și ne întreabă când mai mergem.
“Problema” este că acum trebuie să alegem următoare destinație pentru că “dacă îți place, mai mergem și în altă țară!”.