Am mers cu trenul până la Otopeni. Nu pentru că aveam vreun motiv anume, ci pentru că cel mic (4 ani) n-a mers niciodată cu trenul până acum. Am zis să testăm să vedem cum se comportă la un drum scurt, înainte să decidem dacă mergem la un drum mai lung.
Așa că am vrut să îi oferim experiența completă, cu tot cu cumpărat bilete de la automat, că altfel am fi putut să le cumpărăm direct online sau prin aplicația CFR. Dar am vrut să primească el ceva fizic.
Automatul de bilete are o interfață stil Windows XP. Asta n-ar fi neapărat o problemă, dacă interfața ar fi fost gândită cu cap. Dar așa cum bănuiți, nu este.
În primul rând, are prea mulți pași de parcurs pentru a alege un bilet. Dacă la oricare punct vrei să afli ceva informații adiționale, nu ai cum, trebuie să treci la pasul următor. Trebuie să parcurgi toți pașii ca să iei bilet. Dacă vrei să revii la un pas anterior, revine, dar nu îți salvează selecția pe care deja ai făcut-o.
De exemplu la selecția dintre Clasa 1 și Clasa 2 nu îți arată și prețul fiecăruia. Trebuie să selectezi și să treci la următorul pas. Când afli prețul, dacă nu îți convine, trebuie să dai înapoi și ți se resetează numărul de bilete alese șamd. Ca o paranteză, la trenul către Otopeni prețul biletului este același pentru Clasa 1 și Clasa 2. Deci de ce mai există cele două categorii? Nu știm.
La Otopeni am vrut să luăm bilete tot de la automat. Unul dintre cele două nu mergea. Al doilea mergea dar bătea soarele în el. Pe display efectiv nu se vedea nimic din cauza soarelui. Și nu exagerez. În fața mea a fost o singură persoană, care s-a proptit în el cu tot corpul și l-a operat cu mâna la tâmplă ca să poată vedea ce scrie pe display. Eu la fel. Am apăsat pe ecran mai mult din memorie, pentru că îmi aduceam aminte cum arăta interfața din Otopeni. Niște persoane mai în vârstă nu ar fi avut nicio șansă. De altfel, cred că dacă era mai mult de o persoană în fața mea, la cât de mult lua să se genereze biletul, aș fi pierdut trenul.
O altă chestie amuzantă. Automatul dă mai întâi chitanța printr-o fantă la semi-înălțime. Și apoi cu un decalaj destul de mare, emite și biletele, undeva într-o fantă de jos. Drept urmare cel de dinaintea mea a luat chitanța crezând că acela-i biletul și a plecat lăsând biletele în tăvița de jos. A durat atât de mult să le printeze încât atunci când am văzut eu biletele, deja omul dispăruse și nu mai aveam cui să-i spun să și le ia.
Dacă treci de această capcană, atunci când printează biletele, le printează pe rând, iar un bilet e compus din două cartonașe. Dacă iei 2 bilete ca mine și vezi că primești mai întâi 2 cartonașe, posibil să pleci cu un singur bilet.
Acum imaginați-vă că sunteți străin și că trebuie să faceți toate astea într-o limbă neprietenoasă.
Altfel, de condiții nu mai vorbesc. Gara de Nord arată la fel de bine ca acum 20 de ani. La intrare te întâmpină reclame la Shaorma și Neumarkt. Măcar te orientezi ușor. Toaletele găsești după miros.
Trenul destul de aglomerat spre foarte aglomerat. A avut întârziere 6 minute la traseu de 20 de minute. În dreptul toaletei mirosea. De asemenea extrem de cald în tren. Aerul condiționat nu prea mergea, pentru că motive.
Oricum, până la urmă n-ar trebui să mă plâng. La 10 lei biletul cu tot cu loc, e mai ieftin decât trenulețul pentru copii din Herăstrău!
Urmărește Revoblog.ro și pe Google News
Share pe Facebook
