Author Archives: Marius

Cum se completează corect cifra de afaceri pe declarația pentru IMM Invest

By | May 4, 2020

FNGC mi-a respins de două ori cererea pentru IMM Invest pentru că nu am completat corect cifra de afaceri (citiți aici povestea). Și nu numai mie, ci altor câtorva mii sau zeci de mii de antreprenori. Ultima dată când am verificat, doar câteva sute de cereri erau trimise către bancă, în timp ce mii erau respinse pe motiv că trebuiesc făcute clarificări. Așa că le-am scris celor de la FNGC și i-am rugat să-mi traducă ei cum ar trebui completată declarația.

Surpriza este că ei vor ca cifra de afaceri să fie completată și în mii lei și în mii de euro. Așadar, de exemplu suma 190,990 de mii lei completată corect ar arăta așa: 190,99 mii lei/ 39,96 mii.

Pentru a converti în euro se folosește cursul de referință din ultima zi din decembrie pentru anul în care a fost depus bilanțul menționat în aplicație. Așadar pentru 2019 cursul este de 1 euro = 4,7793, iar pentru cei care completează cu bilanțul din 2018, 1 euro = 4,6639 lei.

Atașez mai jos un exemplu, unde încercuiesc și celelalte “capcane” care au făcut ca mii de cereri să fie respinse. Pentru întreprinderile autonome, nu uitați să completați anul financiar pentru care sunt datele, să scrieți “corect” cifra de afaceri și activele totale, să încercuiți dacă datele financiare au înregistrat sau nu modificări și să semnați de două ori.

Pentru cei care au cifra de afaceri în milioane de lei, completarea sumei se face într-un mod și mai amuzant. Acesta se obține prin împărțirea la 1000. Concret, pentru 2 milioane de lei ar trebui trecută suma “2.000 mii lei / 418,47 mii €”. Sau cel puțin așa cred. Am citit pe un grup de Facebook despre cazuri în care declarații completate identic au fost tratate diferit: una aprobată și alta respinsă.

Rămân la părerea că programul este scris foarte prost și că din această cauză se pierde inutil timp. Atât din partea celor care depun declarațiile, cât și din partea celor care stau să le ia de două sau de trei ori la mână. Când din 2500 de cereri ceri clarificări la 2000 dintre ele, e clar că ceva e greșit.

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook

Primăria Sectorului 1 și-a făcut platformă online pentru taxe

By | April 30, 2020

În patru ani de mandat primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, n-a fost în stare să facă o platformă online pentru colectarea taxelor. Cred că Sectorul 1 era ultimul sector din București în care nu se puteau plăti taxele online.

Iată că acum, brusc, în două luni s-a putut. Așa este când nu mai vin banii la buget și îți ajunge cuțitul la os, începi să devii creativ și să-ți placă online-ul.

Platforma o găsiți la această adresă. Iar mai jos pun o listă cu serviciile care se pot efectua online. Teoretic ar trebui să se poată plăti online și impozitele și taxa de parcare.

În rest, treaba merge strună în Sectorul 1. De când stau oamenii acasă și se uită pe geam, se fac parade zilnice cu lucrătorii de la ADP. Se toaletează copaci, se taie iarba prin grădinile blocului, se vopsesc copaci, se montează dispensere de dezinfectant, se stropesc scările blocurilor cu clor, se spală străzi și se adună gunoaie.

UPDATE: Se pare că plata parcării nu se poate face online. Dacă și celelalte servicii sunt oferite la fel, doar cu titlul, e clar. Platforma este inutilă. Doar niște bani tocați.

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook

Business: de ce mi-a respins FNGC cererea pentru IMM Invest

By | April 29, 2020

Noi din fericire nu suntem într-o situație precară cu business-ul, nici unul dintre noi nu suntem în șomaj tehnic și am plătit taxele la timp, deși Guvernul nu merită asta. Am văzut IMMInvest ca pe o oportunitate foarte bună ca să facem niște investiții. Bun, trecem peste fiasco-ul de dinainte de Paște, cu site-ul imminvest.ro atacat de hackeri. Se știe că suntem o țară cu cel puțin 3 hackeri per cap de locuitor.

Ieri a mers site-ul și am reușit să depun cererea. Mai întâi îți cer online niște detalii care trebuiesc completate în niște câmpuri. Apoi îți cer o declarație pe proprie răspundere, în care să spui că pe bune, chiar așa este, cum ai completat în acele câmpuri online. Declarația are o pagină în cazul nostru, și 80% din detaliile de pe ea sunt deja completate pe site, iar restul de 20% sunt date publice, pe care FNGC ar fi putut să le extragă de pe site-ul Ministerului de Finanțe. Practic, ce încerc să spun că declarația e semi-inutilă. Singurul lucru care ar putea fi util de pe ea ar fi semnătura.

Buun, așa arată jumătatea de jos a declarației:

declaratie imminvest

Am completat cifrele și activele acolo, am încercuit “NU”, că nu s-au schimbat radical de când am depus bilanțul (adică acum o lună), am semnat în partea de jos, sub dată, și am depus-o.

Primesc astăzi mail înapoi:

1) Deci pe aceeași foaie trebuie două semnături.

Deși contul pe immplus.ro este făcut cu numele unei persoane, datele completate online sunt ale aceleiași persoane, numele scris sus pe declarație (nu se vede în poză) este al aceleiași persoane, numele scris acolo la “numele și funcția semnatarului este al aceleiași persoane. Cu toate astea, trebuie două semnături!!! Plus că acolo unde este marcat cu semnul întrebării au citit două persoane diferite, și din formulare ambele au concluzionat că este ilogic să-ți ceară pe aceeași foaie de două ori semnătura.

2) Bun, trecem la a doua chestie. “La punctul III completați anul exercițiului financiar”.

UNDE?! Nu este nicăieri o rubrică. Plus că jos scrie că “declarația cu privire la numărul mediu anul de salariați, cifra de afaceri anuală netă și activele totale sunt cele realizate în ultimul exercițiu financiar raportate în situațiile financiare anuale aprobate de acționari sau asociație“. Datele alea sunt publice pe ministerul de finanțe. De ce mă mai pui să le completez încă o dată? Dacă nu ești sigur că-s pentru 2018 sau 2019, de ce nu le verifici online? De fapt, de ce nu ai de la început acces la datele alea?!

Iar punctul III este pur și simplu 😐 . Eu am scris acolo 190990 lei. Nu aveai cum să citești asta altfel decât 190 de mii 990 de lei. Cred că suma este destul de clară pentru orice om. Pe lângă asta, din nou, datele alea sunt publice, le-ar fi putut verifica dacă nu erau siguri. Nope, ei vor cu “mii lei” și “mii euro”.

Și din cauza asta vor fi respinse multe cereri. Și din cauza asta vor lucra niște oameni în plus să le completeze și niște oameni în plus să le ia din nou la mână. Și din cauza asta va dura infinit mai mult procesul.

Am depus-o din nou astăzi, dar deja mă aștept la orice.

În altă ordine de idei, chiar și cu frecușul ăsta, încă se mai poate aplica pentru IMM Invest. Dacă aveți un business, mie mi se pare o oportunitate bună și vă recomand să profitați. Dacă aveți vreo întrebare, puteți să o puneți, că eu am trecut deja prin proces.

UPDATE (2 mai)

FNGC mi-a respins a doua oară cererea pentru că suma nu este completată cum vor ei.

De data aceasta suma completată de mine era “190,990 mii lei”. În răspunsul dat de ei demonstrează că nu știu cum se scrie corect o valoare monetară în limba română, deoarece în România punctul nu este acceptat oficial ca separator al întregului de zecimală, ci virgula.

Sunt convins că nu este vina celor care resping aceste declarații, ci a celor care nu au fost destul de expliciți când au scris programul și care nu au făcut un model completat pentru această declarație. Problema este că ambele părți pierd timp din această cauză.

Având în vedere acest lucru, eu habar n-am cum ar trebui completat. Oare trebuie să aproximez și să scriu “190 mii lei”? Oare trebuie să trec “190 mii lei 990 lei”?. Le-am trimis un mail în care i-am rugat pe ei să îmi transcrie în forma corectă valoarea “190.990 mii lei”, ca eu doar să-i dau paste în declarație. Dacă vor vrea să facă acest lucru, vom afla împreună cum se completează “corect” această declarație.

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook

Succesul Zoom arată că încă mai sunt oportunități sub nasul giganților precum Google, Facebook sau Microsoft

By | April 29, 2020

Eu recunosc că nu auzisem de Zoom înainte de pandemie. Când am citit ce face de fapt am fost pur și simplu uimit că funcția asta nu există deja în vreo aplicație de la Google, Facebook sau Microsoft. Și nu e ca și cum cei trei enumerație habar n-aveau că Zoom există și că există o piață pentru ea.

Compania Zoom a fost fondată în 2011, după ce unui inginer de la Cisco a propus ideea de a dezvolta această funcționalitate intern, și a fost refuzat. În ianuarie 2011 Zoom asigurase deja 6 milioane de dolari finanțare și lansa prima versiune a softului. În mai 2011 aveau deja 1 milion de utilizatori. În septembrie 2013 au mai primit 6.5 milioane de dolari de la Facebook (!) și Waze și au ajuns la 3 milioane de useri. În iunie 2014 aveau 10 milioane de useri. În noiembrie 2015 au devenit unicorn, în aprilie 2019 s-au listat la bursă iar acum au peste 300 de milioane de utilizatori.

Ce făceau ceilalți în acest timp?

Facebook nu avea o funcționalitate similară, că ei aveau treabă să umfle counterul de view-uri la live-uri. Se zbat acum să lanseze Messenger Rooms, căruia mă mir că s-au abținut să nu-i zică “Roomz”. Oare în cât timp vor ajunge la 300 de milioane de utilizatori?

La Google situația este invers. Au prea multe produse care fac același lucru și nimic în același timp. Nu folosește nimeni Hangouts și nici Google Duo. Iar pentru companiile care folosesc G Suite există Google Meet, care va înlocui în curând Google Hangouts. Deci practic trei aplicații, din care nici una nu are o funcție ca Zoom.

Microsoft a cumpărat Skype și a reușit s-o complice, dar fără să aducă ceva în plus aplicației. Într-un timp aveau două versiuni diferite ale aplicației Skype pentru Windows: cea simplă, “ca pe vremuri” și cea din Microsoft Store, care puteau fi lansate simultan.

În tot acest timp Zoom și-a văzut de treabă și a creat o nișă pe care a exploatat-o. Bine, nici ei nu sunt ușă de biserică și mai au o componentă ascunsă a modelului de business. Mai fac câte un leak de date către Facebook, mai fac unul către LinkedIn, mai rutează din greșeală tot traficul prin China. Cred însă că celor trei giganți le-ar fi fost foarte ușor să dezvolte o funcționalitate similară in house și să fi scos Zoom de pe piață până acum.

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook

Dilema unui consumator ocazional de Cola

By | April 28, 2020

Eu nu sunt mare consumator de băuturi carbogazoase. Am avut o perioadă prin generală și prin liceu, mi-a trecut. Rareori cumpăr pentru acasă o sticlă de ceva. Acum, de când cu izolarea, am mai cumpărat câte o sticlă de Coca Cola de 1.25 l.

Doar că nici nu beau în cantități mari. Desfac sticla, beau un pahar, mai beau unul a doua zi șamd. Ultima sticlă de 1.25 am băut-o în vreo 2 săptămâni. Problema este că în realitatea doar primul pahar are gust de Coca Cola. Restul e doar o apă neagră cu gust dulce, dioxidul de carbon se evaporă după primul pahar.

Într-un fel îi înțeleg pe cei de la Cola. Sunt cel mai mare producător de PET-uri din lume. Pe de-o parte încearcă să reducă risipa de plastic la presiunea ecologiștilor (și pe bună dreptate). Pe de altă parte, făcând asta alterează produsul. Pentru că PET-ul de 1.25 l este făcut din același flacon din care se făceau înainte PET-urile de 1 litru. Așadar, fiind aceeași cantitate de plastic dar întinsă pe o suprafață mai mare, înseamnă că materialul va fi mai subțire și va permite dioxidului de carbon să se evapore mai ușor.

Sau cel puțin așa credeam eu, că problema este de la PET. Astăzi am luat trei sticle de 0.33 în loc de una de 1.25 de plastic. Am desfăcut prima sticlă și am băut cam un sfert din ea până ca dioxidul de carbon să se evapore complet. Și n-am tras de ea mai mult de 20 de minute.

Parcă “pe vremuri” îmi turnam un pahar când stăteam la PC și mă uitam vreo jumătate de oră la fântâna arteziană de bule care se forma deasupra lui. Oare beau eu prea încet sau Coca-Cola a schimbat atât de mult rețeta sau procesul de fabricație și băutura rămâne într-adevăr mai rapid fără dioxid de carbon?

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook

Probabil cel mai scump sistem audio din casa unui român?

By | April 24, 2020

Până la o probă contrarie, probabil că acesta cel mai scump sistem audio pe care l-am văzut vreodată într-o sufragerie din România. Este alcătuit dintr-un amplificator Devialet, un pick-up Project Signature și două boxe MBL 116 F. Dați un play clipului de mai jos ca să-l vedeți (auziți) în acțiune:

Amplificatorul este modelul  Expert 440 PRO de la Devialet, care suportă două difuzoare de 6 ohmi cu câte 440 W fiecare. Este de fapt un DAC, streamer, preamplificator, amplificator de putere și preamplificator phono, toate în unul. Are propriul sistem de operare (Devialet OS), care recunoaște boxele conectate și se adaptează la caracteristicile acestora. Costă 67.000 lei pe site-ul Avstore.

Pickup-ul este un ProJect Signature 12 n/c cu decuplare magnetică, iar în specificații scrie că este inert acustic și că în componență granule metalice care măresc masa și reduc rezonanțele. Costă un modest 43.699 lei și se vinde fără doză.

Boxele MBL 116 F costă 157.699 lei și nici măcar nu sunt cele mai scumpe boxe din oferta celor de la Avstore. Le-am studiat un pic și au o construcție destul de interesantă. Sunt gândite sub forma unui turn, unde sus sunt tweeterele, acoperite de plexiglass, în următoarea cameră sub formă trapezoidală este difuzorul pentru medii, iar jos este subwoofer-ul. Toate cele trei difuzoare nu au forma convențională de “pâlnie”, ci sunt construite din lamele dispuse fusiform pe verticală, ca fibrele musculare (nu-mi vine acum o altă comparație în minte). Aceste lamele sunt prinse în partea de sus, de către magnetul care le face să vibreze și permite astfel ca dispersia acustică să fie omnidirecțională la 360 de grade.

Așadar, dacă adunăm prețul celor trei componente ale sistemului rezultă în jur de 230.700 de lei. Vreo 47.500 €. Cu tot cu doza pentru pick-up, să zicem 47.000 €, ca să fie o sumă rotundă.

UPDATE: Între timp m-a invitat un prieten pe un grup de audiofili din România și mă minunez de ce gadgeturi și sume văd acolo. E posibil să mă fi grăbit cu titlul de “cel mai scump sistem audio din casa unui român”, dar să nu lăsăm un titlu prost ales să strice un sistem mișto 🙂

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook

Ce înseamnă cea mai recentă vulnerabilitate de iPhone și iPad pentru omul de rând

By | April 23, 2020

În timp ce investiga un atac împotriva unui client de-al său, un expert în securitate cibernetică a descoperit că există o vulnerabilitate destul de periculoasă pe iPhone și iPad. Vulnerabilitatea este cu atât mai periculoasă cu cât un program profita de ea încă din ianuarie 2018.

Pe scurt, este vorba despre un bug în aplicația de mail. Cei vizați primeau un mail gol, care bloca telefonul și-l făcea să se reseteze. Apoi acest crash deschidea un backdoor prin care atacatorul putea sustrage fotografii, fișiere sau contacte.

Dacă ești un utilizator de iPhone și nu ai primit un astfel de email care să-ți reseteze telefonul n-ai de ce să te temi. Asta este valabil pentru 99.9% din utilizatorii de iPhone. Pentru că miza pentru atacatori nu a fost niciodată omul de rând. Au fost câțiva oameni din funcții cheie. Conform expertului care a descoperit backdoor-ul, a fost vizat cineva dintr-o companie Fortune 500 și alte persoane din companii mari din Japonia, Arabia Saudită, Germania și Israel. Aici este durerea de fapt.

Sunt convins că Apple lucrează chiar acum la o rezolvare și că aceasta va apărea cât ai zice “iPhone”. Totuși, incidentul ăsta o să le mai taie un pic din lungul nasului. Și nu că ar fi o mare tragedie, asemenea chestii se întâmplă frecvent și pe Android. Doar că securitatea nu e un mare selling point pentru Android, pe când celor de la Apple le place să se laude cu asta.

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook