Pe cuvântul meu că nu am mai primit de mult niște comunicate de presă atât de amuzante. Săptămâna trecută am primit un comunicat de la Federația Patronatelor din Turism Românesc.
Titlul mailului era:
“Colaps iminent în turism. Guvernul tace, FPTR acționează: 2026 – Anul Calității sau anul falimentului?“.
Iar în text scria:
“Turismul românesc se află într-un punct critic. Lipsa de reacție a Guvernului, în ciuda avertismentelor repetate, riscă să ducă la colaps o industrie esențială pentru imaginea și economia națională. În acest context, FPTR declară 2026 drept Anul Calității în Turism și lansează un apel public ferm pentru măsuri urgente și eficiente.”
Am glumit atunci pe Facebook spunând că din acest mail se pare că din cauza lipsei subvențiilor, operatorii din turism vor fi forțați să ofere servicii de calitate, deci pare că măsurile Guvernului și-au atins scopul.
Alt prieten a făcut o altă observație foarte bună. Oamenii sunt atât de indignați și atât de grăbiți să găsească soluții încât declară anul 2026 anul calității în turism… că ar fi păcat să începem din 2025, nu? Poate totuși pică ceva până în 2026.
În fine, am postat pe Facebook și nu pe blog crezând că a fost doar un incident izolat acest mail deloc inspirat. Dar nu, oamenii au revenit azi cu un mail și mai amuzant. Titlul este… tineți-vă bine:
Dezinformare, conturi false, manipulare. Cine subminează turismul intern?
Am zis că ar fi păcat să țin doar pentru mine acest mail, așa că o să-l împărtășesc și cu voi aici pe blog, făcând pe alocuri niște comentarii absolut necesare. Știu că-i lung, dar aveți un pic de răbdare, promit că e amuzant. Here it goes:
Chiar și în plin sezon estival, litoralul românesc continuă să fie ținta unei campanii mediatice și digitale de discreditare, care ridică serioase semne de întrebare nu doar în rândul operatorilor din turism, ci și în rândul celor care privesc cu luciditate efectele economice și sociale ale acestei narațiuni toxice. Dincolo de nemulțumirile punctuale și reale ale unor turiști, asistăm la un fenomen amplificat artificial, coordonat subtil și distribuit cu o frecvență suspect de repetitivă în fiecare vară. Este momentul să ne întrebăm: cui folosește această campanie? Ce interese ascunse o alimentează și cu ce scop
Acest prim paragraf se încheie fără semn de punctuație, dar trecem mai departe. Deci practic ce înțelegem noi de aici sunt două lucruri:
- Sunt interese mari la mijloc!!!!
- Suntem atacați psihotronic!!!
Apoi mailul continuă:
1. Destinațiile turistice concurente au tot interesul să submineze litoralul românesc
Românii reprezintă o piață extrem de importantă pentru stațiunile din Grecia, Bulgaria și Turcia. Promovarea acestor destinații este perfect legitimă, dar ceea ce observăm este o creștere suspectă a atacurilor la adresa litoralului românesc, exact în paralel cu apariția agresivă a reclamelor pentru sejururi externe. Coincidența e prea stridentă.
Băi ce coincidență! Exact în paralel cu apariția agresivă a serviciilor de calitate, oamenii au început să înjure serviciile din România. Ar putea fi o coincidență. Dar voi chiar credeți în coincidențe?!
Rețelele sociale și presa sunt inundate cu exemple negative scoase din context, imagini trunchiate și opinii vehemente care se viralizează rapid. În același timp, în comentarii sau postări prezentate drept „organice”, apar frecvent așa-zisele „oferte salvatoare”: „mai bine în Thassos”, „Albena e mai curată” sau „în Kusadasi ai ultra all inclusive”. Aceste intervenții nu sunt simple opinii spontane, ci parte a unei strategii coerente de reorientare a cererii turistice românești spre destinații externe.
Așa-zisele “oferte salvatoare” chiar au dreptate, nu? În Kusadasi chiar ai ultra all inclusive. Pe litoral la noi care-i situația?
Tot mai mulți specialiști în turism, inclusiv foști oficiali, au semnalat public că anumite țări și lanțuri hoteliere din străinătate ar finanța indirect conținutul defăimător despre litoralul românesc, fie prin contracte publicitare disimulate, fie prin sponsorizarea unor influenceri, pagini sau grupuri care promovează constant comparații defavorabile. Obiectivul este limpede: subminarea, bine susținută financiar și mediatic, a încrederii românilor în produsul turistic autohton, în favoarea unei alternative externe.
Tot mai mulți specialiști în turism. Nu spunem care. Dar ei sunt mulți. Și foști oficiali. Nu spunem care. Sponsorizează niște influenceri. Nu spunem ce influenceri. Dar obiectivul este clar: război psihotronic.
2. Agențiile și operatorii de turism interni și externi profită de pe urma acestei campanii
Postările virale despre „dezastrul de la Mamaia” sau „prețurile nesimțite de la Eforie” sunt urmate rapid de comentarii sponsorizate și promoții bine poziționate pentru destinații din afara țării. Strategia este evidentă: se alimentează frustrarea publicului și i se oferă, ca alternativă, „scăparea” către vacanțe externe la prețuri aparent mai avantajoase. (…)
Dezastru la Mamaia. Prețuri nesimțite la Eforie. Mda, chiar pare ceva suspect, nu am mai auzit de așa ceva.
3. Presa – între rating, clickuri, lipsă de responsabilitate și sponsorizări, inclusiv prin infotururi interne și externe
Mass-media, în goana după trafic și engagement, amplifică relatările dramatice, adesea neverificate. Titluri precum „Țeapă la Mamaia”, „Taxa pe tacâmuri de 30 lei” sau „Nimeni pe plajă la Eforie” se repetă într-un peisaj mediatic tot mai lipsit de responsabilitate jurnalistică. De la tabloide la site-uri mainstream, se reciclează anual același tipar: bonuri fiscale exagerate, comparații cu Bulgaria sau Grecia, fotografii fără context cu plaje goale la 8 dimineața. Chiar dacă unele cazuri sunt reale, generalizarea abuzivă transformă excepțiile în „reguli”. În realitate, plajele sunt extinse, turiștii răsfirați, hotelurile pline. Dar aceste date nu „vând”, se preferă dramatizarea, cu efecte directe asupra sutelor de mii de locuri de muncă din turismul autohton.
Deci și nenorociții din presă sunt de vină. Dar curios cum apar bonuri fiscale exagerate doar din România, nu și de la taverne din Grecia sau bulgaria.
Plus “În realitate, plajele sunt extinse, turiștii răsfirați, hotelurile pline“. Păi nu înțeleg. Dacă hotelurile sunt pline, atunci care-i scopul acestui mail? Că pare că atacul psihotronic al dușmanilor nu a funcționat.
4. Politicienii – campanii de diversiune și abatere a atenției de la problemele grave în care se regăsește România
Când atenția publică este captată de „hamsiile la 80 de lei”, alte subiecte dispar din spațiul public: majorările fiscale aprobate, pachetul II de reforme fiscal-bugetare, controale ANI, dosare penale. Campania anti-litoral devine astfel o perdea de fum convenabilă, care amorțește spiritul critic și canalizează energia civică spre false probleme.
În iulie 2025, exact când se adopta un pachet de austeritate bugetară, toate canalele mediatice titrau despre „taxa pe tacâmuri” – un caz ulterior demontat ca fals. Coincidență?
Deci și politicienii sunt de vină, da?. Toți sunt de vină, mai puțin sărmanii operatori de turism, care nu fac altceva decât să ofere calitate pe bandă rulantă.
5. Rețele de influență digitală obscure și conturi false
O analiză atentă a conținutului viral relevă tipare suspecte: fraze copiate, greșeli recurente, exprimări identice, conturi noi cu activitate artificială și pagini înregistrate în afara țării. FPTR a identificat, prin monitorizarea social media, rețele suspecte implicate în distribuirea sistematică a mesajelor negative.
Fraze copiate greșit, greșeli recurente. Să le spunem că de fapt așa se exprimă românii în scris?
Mai multe investigații și analize semnalează faptul că multe dintre postările virale au fost amplificate artificial: aceleași comentarii copiate, greșeli de scriere identice, exprimări similare apărând pe zeci de pagini și grupuri. Unele conturi care postează mesaje anti-litoral nu au activitate reală, iar unele pagini sunt înregistrate în afara țării.
Mai multe investigații și analize. Nu spunem care investigații și analize. Știți voi.
Aceste elemente indică, fără echivoc, existența unui conținut amplificat artificial, menit să creeze impresia unei realități generalizate și predominant negative. Cel mai probabil, este vorba despre o formă de influență digitală cu miză economică, un război informațional economic de mică intensitate, o „decredibilizare planificată” a turismului românesc, cu scopul de a compromite produsul autohton și de a genera un climat de neîncredere în destinațiile interne, scăderea valorii investițiilor locale, promovarea unor destinații externe și, pe termen lung, slăbirea încrederii în produsul românesc.
Realitatea predominant negativă e fake news, da? Lucrurile sunt bune. Războiul informațional, dintre toate direcțiile în care s-ar putea purta, fix pe turism a cășunat.
Concluzie și apel public
Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) trage un semnal de alarmă: litoralul românesc nu este perfect, dar nici dezastrul descris pe rețelele sociale. Critica este utilă atunci când vine cu bună-credință și este însoțită de soluții. Dar ceea ce vedem astăzi este altceva: un val de negativism întreținut, repetitiv și manipulator, care lovește în economia locală, în mii de familii care trăiesc din turism și în percepția noastră colectivă asupra unei destinații care aparține tuturor românilor.
“Litoralul românesc nu este perfect” este cea mai indulgentă descriere auzită vreodată. În același timp, criticați cu bun-simț și veniți cu soluții, da? Nu mai faceți gură din orice, veniți cu soluții, că e în interesul vostru să le oferiți soluții patronilor de hoteluri și restaurante, da?
Și nu în ultimul rând, nu mai fiți răi, da? Sunt oameni care încearcă să-și întrețină familiile și BMW-urile dintr-o carne expirată servită clientului și dintr-o mochetă aspirată mai rar.
Oricine e de vină pentru colapsul turismului românesc: presa, influencerii, bulgarii, turcii, masonii, extratereștrii. Oricine numai cei care oferă servicii proaste nu.
