M-am infiltrat la o conferință de influenceri. Iată ce am descoperit acolo

Spun că m-am infiltrat pentru că eu nu sunt influencer ci sunt unul dintre ultimele exemplare de bloggeri din România. Am deci peste 10 ani de experiență în crearea de conținut… scris. Iar de vreo câțiva ani cochetez cu lumea creatorilor de conținut video. Conferința despre care spun este Influencer Marketing Conference, organizată de Evensys, iar scopul ei a fost de a pune la un loc influenceri, creatori de conținut, talent agents, agenții de publicitate și brand manageri.

Ce am aflat la Influencer Marketing Conference?

Am făcut acea introducere cu cei 10 ani de experiență pentru că se leagă foarte bine de prima impresie pe care am avut-o despre temele discutate. Am constatat că și influencerii au în principiu cam aceleași probleme pe care le aveau și bloggerii și pe care le-am auzit dezbătute ani la rând la Webstock.

Din partea influencerilor, problemele sunt legate de obicei de faptul că brandul/agenția nu specifică obiectivele campaniei, iar uneori influencerul nu știe dacă prin acea campanie el trebuie să livreze awareness sau vânzări. Apoi vin veșnicele discuții legate de termenele de plată de 60-120 de zile și dileme de genul: “a venit o propunere de campanie de la un client cu următoarele condiții, dar mi se pare că nu mă potrivesc, oare să o accept?”.

Există totuși o diferență între bloggeri / creatori de conținut scris și influenceri

Diferența majoră pe care am observat-o eu este că influencerii nu sunt așa de capul lor, ci sunt toți semnați de un agent. Iar acel agent acționează, în schimbul unui procent destul de mare din ce înțeleg, ca un buffer între influencer și agenție sau brand. Uneori e doar buffer, alteori un consilier în alegerea influencerului pentru brand/agenție, uneori mai stinge incendii când influencerul o ia rnaza, aleori mai este și psiholog. A fost o discuție amuzantă în care un influencer declara nonșalant că “eu nu am primit niciodată un brief în care să mi se spună cuvânt cu cuvânt ce să zic”, iar agentul, prezent cu el pe scenă, a zis ceva de genul: “ba da, primim zilnic briefuri de genul, dar le refuz eu.”

În ce domenii este cel mai ușor și în ce domenii este cel mai greu să devii influencer?

Am auzit ceva interesant, spus parcă de Ingrid Mihai, talent agent la WBT (We Believe in Talents Agency). A spus că dacă un influencer ar vrea să se apuce acum de conținut în ideea de a colabora cu branduri, cel mai ușor ar fi în domeniul produselor de daily usage, home use și home care, iar cel mai greu ar fi în zona de high fashion, auto și tech. Logica din spatele acestei afirmații este legată de faptul că în domeniul de home usage sunt produse ieftine și în volum mare, deci pot fi trimise mai ușor către influencer și pot fi “integrate” mai ușor în feed-ul său. În auto sau tech sunt puține sample-uri (și scumpe) și atunci agențiile se gândesc de 5 ori înainte să trimită un produs la un influencer nou.

Pot să confirm din zona de tech că așa este. Nu este o regulă generală, pentru că depinde și de brand. Dar sunt situații în care vin 2 sample-uri de telefoane care trebuie rotite la toată presa din România. Telefonul are deja review pe site-urile mari din afară încă din ziua lansării și până ajunge la noi, două luni mai târziu, deja a citit toată lumea review-ul pe The Verge și nu mai este nimeni interesat să citească un review sau să vadă un video local. Drept urmare brandul trage apoi eronat concluzia că în România nu există interes pentru produs, deci să trimitem și mai puține sample-uri data viitoare. Este motivul pentru care în astfel de situații, dacă a trecut prea mult timp de la lansarea produsului, eu refuz să mai fac review. Publicul meu are un IQ cel puțin mediu, știe să citească și știe limba engleză, deci dacă erau interesați de subiect, au citit deja. Review-ul meu n-ar mai fi decât muncă în folosul agenției și al brandului, nu al cititorilor.

Mai frustrante însă sunt situațiile în care brandul trimite cadou no strings attached 30 de telefoane influencerilor, iar pentru review-uri au disponibile în total două device-uri. În fine, divaghez 🙂

Care este pragul peste care te poți considera influencer?

Știu că această întrebare este pe buzele tuturor. Nu s-a spus concret o cifră, dar am auzit termenul de “influenceri de 30k”. Deci probabil peste 30.000 de urmăritori pe o anumită platformă începi să intri pe radarul agențiilor și brandurilor.

Aici eu aș face o mențiune. Cred că în felul în care funcționează acum algoritmii platformelor (mă refer în mod special la Instagram și TikTok), numărul de followeri nu mai este așa relevant. Dau exemplu de la mine. Eu am 1.5k followers pe TikTok și am câteva clipuri care au sărit de 100.000 de vizualizări sau chiar un clip care a ajuns la 900.000 de vizualizări. La fel și pe Instagram și Facebook. Am 2.6 k followers pe Facebook și am avut postări cu 250.000 de vizualizări. Am fabuloasa sumă de 667 de followers pe Instagram și am postat vreo două clipuri care au strâns 700.000 și 800.000 vizualizări. Mă uit uneori pe profil la influenceri cu zeci de mii de followers, care nu au media mea de vizualizări per clip. A fost cineva pe scenă care a confirmat că nr. de followeri nu mai contează. Însă pot să înțeleg de ce o agenție nu va avea curaj să propună un “nano influencer” cu 1k followers în total către un brand.

Diferența dintre creator de conținut și influencer

Cel mai mult mi-a plăcut prezentarea ținută de Adina Plugaru, care este talent manager. Printre altele, a făcut și o clasificare între creatori de conținut sau influenceri. Situația stă cam așa:

Creatorul de conținut:

• produce conținut (doh!);
• are audiență;
• urmărește views/reach;
• atrage atenție.

Influencerul:

• recomandă, inspiră;
• are comunitate;
• urmărește relația cu comunitatea;
• construiește încredere

Am realizat că nu am stat niciodată să disting între cele două titulaturi. Dacă ar fi să mă poziționez undeva, cred că mi se potrivește mult mai mult ideea de creator de conținut. Mie îmi place să creez conținut sub orice formă ar fi el și sunt mai atent la cifre (views/reach) decât la a polariza oameni în jurul meu. Nu zic că nu mi-ar plăcea să am o comunitate numeroasă în jurul meu, dar am observat de regulă că ideea de comunitate funcționează la oameni care au anumite… bias-uri. Ori eu sunt mai echidistant. Nu sunt fan Apple sau Android (Pepsi sau Cola?!) până la moarte sau ceva de genul acesta. Sunt genul căruia îi place să prezinte avantajele și dezavantajele mai multor produse și să las audiența să aleagă, nu genul care să vrea să “influențeze” audiența să aleagă ceva anume.

Cum să devii influencer în șase luni?

Tot Adina a făcut un exercițiu interesant pe scenă. A schițat o strategie pentru cineva care ar vrea să devină influencer în 6 luni, menționând, bineînțeles, că termenul de șase luni este ales ca să facă exercițiu mai atractiv și nu este neapărat o garanție că cineva poate fi influencer în 6 luni.

Pe scurt, ideile interesante cu care am rămas ar fi faptul că influencerul ar trebui să nu se “arunce” pe prea multe nișe. Ar trebui să își stabilească o nișă principală pe marginea căreia să posteze în 40% din timp, iar eventual mai putea adăuga alte 2 nișe pe care să posteze în 30 respectiv 20% din timp, iar un 10% să rămână pentru testare de conținut nou. Apoi a vorbit despre analizarea audienței, strategii de postare, cross promo cu alți influenceri șamd.

Cum să crești pe Instagram?

Mi-a plăcut și prezentarea ținută de Raluca Georgescu de la MTH Digital. A încercat să explice un pic cum funcționează acum Instagram-ul (care pentru mine este o necunoscută) și cum să poți să crești pe Instagram. Printre altele a spus că Instagram a devenit un fel de motor de căutare și că este în topul platformelor pentru descoperit produse noi.

În topul minutelor petrecute (sau pierdute?!) pe fiecare platformă socială, TikTok este pe locul întâi cu 1h:42 m, dar Instagram este destul de aproape.

Raluca spunea că Instagram promovează acum diferit conținutul. Deci ar trebui să alegi ce conținut postezi în funcție de ce obiectiv ai:

• Story-urile pot fi văzute acum și de non-followers (deci le poți folosi pentru a atrage audiența);
• Reel-urile se adresează prioritar non-followers (aici pot să confirm, că așa au ajuns reel-urile mele la sute de mii de vizualizări postate de pe un cont cu 600 de followers);
• Caruselurile (succesiunea aceea de mai multe poze) se afișează prioritar către followers.

E interesantă această idee și nu este prima dată când o aud. Din păcate însă, Instagram schimbă algoritmul de la lună la lună, deci e cam greu să faci o strategie aici.

În fine, aș spune că deși nu am stat decât 2-3 ore, am obținut informații peste așteptări de la Influencer Marketing Conference și că aș mai merge oricând cu plăcere. M-am simțit ca la primele ediții de Webstock și am scris cu plăcere acest articol. Ce să fac, se pare că îmi place să creez conținut și nu mă pot lecui.