Mi-a sărit în ochi chestia asta când am văzut pe un grup de facebook un tip care ne tot îndemna să înalțăm lampioane. Pentru că sunt simbolul vieții și prosperității și că-i crește lui Lance Armstrong bijuteria înapoi dacă înălțam noi lampioane.
Pe scurt, cum cred eu că se fac chestiile de genul ăsta:
1. Cumperi multe lampioane. Ești singurul din țară care cumpără lampioane, nimeni nu știe de ele. Le cumperi ieftin ca braga, pe site-urile de afară costă 6 dolari 300 de lampioane.
2. Generezi cerere de lampioane. Eventual faci un grup pe facebook sau un eveniment gen “Festivalul Lampioanelor”. Scrii pe acolo că fac minuni, îndeplinesc dorințe, vindecă boli incurabile și tot așa. Neapărat activitatea trebuie să pară cool și hipster-ish.
3. Lumea va căuta lampioane, tu ești singurul din țară care are stoc așa de mare. Sigur, se vor apuca și alții să comande, dar durează cel puțin 3 săptămâni până vin din China. Asta dacă este vorba de un volum mic.
Chiar dacă pe viitor vor apărea alții care vor vinde mai bine și te vor devansa, tu ți-ai scos deja banii. Eu doar admir modelul de afacere al tipului. Nu spun neapărat că lansatul lampioanelor este un lucru rău. Dacă este făcut cu măsură și nu crezând că o să ai noroc, bani și femei dacă faci asta. Chestiile alea pot da foc caselor dacă aterizează unde nu trebuie. Un lampion înălțat n-o fi foc. Dar imaginați-vă 300 de lampioane care aterizează în același loc din cauza unui curent de vânt.
A, și încă ceva. Ştiți că nu sunt biodegradabile, nu?
uau, si eu am dat 12 ron pe 3 lampioane. Destept e cel care cere :))
Eh, ți-ai făcut damblaua, nu e mare pagubă.