Dependența de pariuri sportive. Chiar există așa ceva?

By | August 12, 2015

Salut, eu sunt Marius și super-puterea mea, pe lângă abilitatea de a dormi la orice oră și în orice poziție, este că n-am niciun viciu. Nu fumez, nu beau cafea și nu sunt dependent de Cola. Asta pentru că niciodată nu mi-a plăcut să depind de ceva. Consider acest lucru o vulnerabilitate, un tendon al lui Ahile.

Așa că de fiecare dată când am simțit că un anume lucru îmi place mult prea mult, am vrut să văd dacă pot trăi și fără. Şi am putut. Fie că era vorba de un sortiment de ciocolată sau de un joc pe calculator (e posibil să fi avut un pic de probleme cu Counter-Strike 1.6 prin liceu).

Despre pariuri sportive cred că nici n-are rost să menționez. Am încercat prima dată prin generală (deci înainte să am voie legal să fac asta) dar nu cred că am câștigat vreodată ceva. Apoi prin liceu mai puneam câte un bilet comun cu toți băieții din clasă. Aici se vedea diferența. Eu, care eram jucător ocazional, mă amuzam și făceam mișto pe seama rezultatelor. Colegii care erau împătimiți se enervau la fiecare rezultat care le invalida un bilet. Cred că în mare parte, pe mine mă amuzau și reacțiile lor. Însă acum realizez că e posibil ca reacțiile să fi fost doar începutul unei mici dependențe.

Prin facultate, în timp ce făceam practică, am întâlnit un tip care juca metodic. Tocmai în ziua de salariu, eram cu el în metrou și mergeam spre casă. Discuția cu el mi-a fost de ajuns să mă convingă că omul știe despre ce vorbește. Așa că într-un moment de inspirație, am coborât cu o stație mai devreme, la Gorjului, și am pus 10 lei pe un bilet. Am câștigat atunci 30 de lei.

Şi cam asta a fost. Am păstrat legătura cu el și am încercat să-l mai descos. M-a băgat într-un grup pe Facebook cu oameni care numai cu asta se ocupau. Dădeau, vezi Doamne, ponturi gratuite. Doar că înainte să mă merg pe mâna lor și să sar cu banii, am vrut să văd dacă se confirmă ponturile. Bineînțeles că nu se confirmau decât într-un procent în care îl puteai numi noroc și atât, nu știință. Dar erau deosebit de amuzante scuzele lor atunci când nu ieșea scorul. “Ah, a fost chiar scorul pe care vi l-am spus eu, dar până în minutul 37!”, “Dacă bătea vântul mai din direcția S-SW ar fi fost 100% scorul pe care l-am spus eu!!!” etc. Din punctul meu de vedere, Gianny este reprezentativ pentru astfel de indivizi 🙂

Motivul pentru care între mine și pariurile sportive n-a existat niciodată vreo legătură este următoarea. Pentru a face o predicție cât mai aproape de adevăr, trebuie să fii la curent cu campionatul respectiv. Nu poți găsi meciuri sigure de rezultat doar într-un singur campionat. Așa că trebuie să înveți câte ceva și despre alt capionat șamd. Ca să îți iasă o cotă mai bună, trebuie să bagi cel puțin un dificil. Şi colac peste pupăză, mai sunt și afinitățile personale. De exemplu nu cred că m-am îndurat să pun vreodată că pierde Steaua.

Oricum, lucrul interesant de știut este că dependența de pariuri chiar există. Iar cei de la Pariurix, o comunitate înființată prin 2006 unde niște tipsteri profesioniști (sunt curios ce te califică drept un tipster profesionist) oferă analize sportive, au o campanie de prevenire acestui tip de dependență. Şi mie mi s-a părut ironic faptul că tocmai un site de pariuri ar demara așa ceva, dar pentru a realiza un studiu ai nevoie și de niște subiecți. La casele de pariuri e greu să-i prinzi, iar avantajul Pariurix, fiind o comunitate exclusiv online, este că au reușit să adune un eșantion de 2000 de pariori.

Din punctul meu de vedere, cel mai ușor este să faci ca mine. Când simți că ceva îți place dubios de mult, încerci să vezi cum te-ai simți și fără.

Share pe Facebook

3 comentarii la “Dependența de pariuri sportive. Chiar există așa ceva?

  1. Vlad

    Doar daca ai informatii de jocuri aranjate poti castiga constant … ca nici acolo nu iese mereu intelegerea.
    Ori cat ai urmari tu o competie si o cunosti, si casele pariu au angajati ce fac acelasi lucru si calculeaza cotele.
    Si e vorba si de noroc. Eu am pierdut o data un bilet din cauza unui meci ce avea cota de 1.10

    Cu formule matematice mi-am batut capul un timp, dar n-am gasit un algoritm matematic care sa te scoata pe plus.

    Reply
    1. Revo Post author

      Să știi că m-am gândit și la “pasiunea” ta pentru Loto 6/49 când am scris articolul 🙂

      Colegul din facultate alături de care am pus biletul ăla de 10 lei avea o formulă d-asta. Mărea suma pariată pe măsură ce treceau mai multe zile de la extragerea unui număr. Juca la loterie poloneză sau nu mai știu cum naiba îi zice. Acolo se extrage zilnic un singur număr din alte 10/20. Oricum, câștigurile lui erau așa cât să te distrezi, nu mai mult de 100-200 lei pe lună parcă.

  2. tudorash92

    daca n-ai auzit de H2H-ul de pe flashscore mai bine lasa sportul asta numit pariuri – pariurile sportive nu sunt si nu vor fi niciodata jocuri de noroc .

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *