Pentru că aveam deja un espressor complet automat, unde doar apeși pe un buton și el îți face aceeași cafea de fiecare dată, ne-am cumpărat un Lelit. Aveam nevoie de un pic de suspans și acțiune în viața noastră 🙂
Prima observație este că atunci când l-am scos din cutie era plin de cafea. Nu-i de mirare, l-am ridicat cum l-am nimerit când l-am cărat trei etaje pe scări și apoi l-am depozitat pe o parte. Bine, scria pe el că “This side up”, dar în cazul a 99% din colete acel mesaj este degeaba.
Aici nu era degeaba. Am găsit o hârtiuță în el care spunea că înainte de OK-ul final, aceste espressoare sunt testate și reglate cu cafea în ele, deci e posibil să mai rămână reziduri. Ocazie cu care mi-am adus aminte că am citit la un moment dat la alt espressor ca review-uri mesaje de indignare care spuneau că l-au returnat pentru că au primit un espressor deja folosit, cu cafea în el. Bănuiesc că dacă nu știi engleză e mai greu de înțeles aceste mesaj mistic…
Apoi s-a apucat Alice să îl ia în primire. Când să facem prima cafea a realizat că nu prea poate să strângă portafiltrul. Ea era pregătită să declare în scris că ceva nu este în regulă, că nu are cum să se strângă atâât de greu. Eu i-am adus aminte că am mai avut un Gaggia la care era pregătită să declare în scris că are o problemă acum vreo 10 ani când a încercat să-i strângă prima dată portafiltrul.
Am făcut eu skandenberg cu el și până la urmă l-am pus. Acum, după vreo 14-15 cafele a început să nu mai opună rezistență.
Am făcut 4 cafele fără probleme… apoi la cafelele 5 și 6 manometrul nu a mai ajuns în zona verde și a ieșit o cafea ceva mai diluată. Nici acum nu știm de ce. Ne-a zis Gemini că poate nu am presat noi bine cafeaua în portafiltru și atunci jetul de apă nu a întâmpinat rezistentă și deci a trecut ca prin brânză, de unde a rezultat lipsa de presiune. Pfoa! Trebuie să știi și fizică pentru a-l opera!
Bine, bine, dar cum face cafeaua?
Bănuiesc că bună. Nu știu prea bine, că eu nu beau cafea, decât cappuccino. Alice pare mulțumită. De fapt ea e cafegiul casei. Mie mi se părea mai comod să apăs pe un buton și să fie totul gata 🙂
Încă păstrăm Krups-ul vechi automat, pentru că altfel n-aș sta eu să-mi spumez de unul singur laptele.
Rămân la părerea pe care o aveam și înainte. Dacă ești doar băutor amator de cafea (ca mine, nivel 3/10), un astfel de aparat este overkill. Trebuie să recunosc însă că mă atrage un pic ideea de a te juca cu gramele de cafea, gradul de râșnire și timpul de extracție.
Dacă ești cafegiu amator (ca și în cazul meu) ibricul pe aragaz este destul. Mai beau espresso la o prietenă și deși recunosc că este mai bun decât cafeluța mea de ibric, tot nu merită bătaia de cap.
Cred că sunt mai amator de atât. În sensul în care dacă nu aș avea espressor, nu aș depune efortul de a încălzi apă la ibric.
Si eu sunt amator si cel automat este perfect pentru mine, ca beau latte machiato
Asta e diferența între amator si pasionat, al doilea depune mai mult efort pentru placerea lui.
Adevărat! 🙂
Beau litrul de cafea la zi.
Am avut două espressoare automate, ambele au cedat relativ repede. Pe ultimul am vrut să-l repar și mi s-a cerut 800 lei. Minim. Am zis că lasă, mă bag să iau unul manual, ca să-mi fac eu cafeaua așa cum trebuie. Dar încă nu mă îndur să dau 3-4 mii lei pe un espressor ca apoi să mă trezesc că mă plictisesc de el și de stat mult prea mult să fac o cafea.
Astfel că m-am întors la origini. Beau cea mai bună cafea la ibric.
Beau 1-2 cafele pe zi. Am un filtru care are vreo 20 de ani. Sunt sarac sau zgarcit? 🙂
Ești ok. Dacă ești mulțumit așa n-are rost să schimbi.