Am început să apreciez cu adevărat ochelarii de soare când am avut o perioadă în care lucram noaptea. Până atunci mi se păreau aproape redundanți. “Heh, n-am ochelarii de soare la-ndemână? Merge și fără!”
Dar după 12 ore de muncă pe timp de noapte, când ieșeam dimineața la lumină parcă eram un liliac cu sonarul stricat. Mergeam numai pe la umbră și mă agățam ocazional din greșeală în diverse colțuri și garduri din cauză că nu voiam să deschid bine ochii. Aș fi făcut orice numai să nu casc ochii cum trebuie. Am trecut deci la ochelari de soare.
În continuare nu sunt un “fan” ochelari de soare și nu-i cumpăr sau folosesc pentru aspectul sau fashion-abilitatea lor, ci pentru utilitatea lor. Dar am constatat două lucruri importante legate de ochelari de soare.
În primul rând, niște ochelari de soare proști îți strică vederea.
Și e destul de simplu de explicat. La lumină, pupila se contractă (se micșorează), pentru a lăsa cât mai puțină lumină să ajungă pe retină și pentru a o proteja de radiațiile ultraviolete. La întuneric pupila se dilată, pentru a permite unei “cantități” mai mare de lumină să pătrundă pe retină. Așadar, dacă pui o pereche de ochelari care doar întunecă și nu protejează, dimensiunea pupilei crește —> intră mai multă lumină nefiltrată —> probleme pentru ochi.
Din această cauză trebuie ochelari cu protecție UV400, care înseamnă protecție împotriva razelor UV în spectru de până la 400 nm. Acelea sunt razele solare dăunătoare și trebuie eliminate.
La un moment dat am găsit în mașină o pereche atât de proastă încât distorsionau un pic imaginea. O plăcere să conduci cu ei pe ochi.
Asta nu înseamnă că trebuie să dați o căruță de bani pe ochelari de soare sau că trebuie să cumpărați neapărat de la Ray Ban sau mai știu eu ce brand. Găsiți unii decenți și la 25-30 lei, doar să-i cumpărați totuși dintr-o sursă ok, nu de la vreo tarabă din mall. Nu luați unii doar pentru că “arată mișto”.
A doua chestie pe care am constatat-o e că e mișto să ai mai multe perechi. Ăsta-i un pro tip în viață! Sunt mega uituc și niciodată nu-i aveam la mine când era soare și voiam să îi port. Așa că la un moment dat am luat mai multe perechi și le-am pus peste tot: una în mașină #1, alta în mașină #2, una în ghiozdan, una pe dulapul de pe hol, șamd. Nu știi niciodată când apare o urgență și trebuie să-i porți! 🙂
Mă uit la persoane care au o singură pereche de ceva ochelari de firmă și o tratează ca pe o bijuterie. Eu îi văd ca pe niște produse perisabile. Mai mă aplec să mă leg la șireturi și-mi cad de la guler, mai îmi cad din mână și se zgârie, mai îi arunc în fugă pe scaunul din mașină și apoi mă așez pe ei. Sau îi bag în ghiozdan fără etui și se storcesc de altceva. Se mai întâmplă.
Bine, la polul opus este Alice, care are o singură pereche de vreo 7 ani și pe care a reușit să n-o piardă, să n-o strice, și să o și aibă cu ea atunci când are nevoie. Deci poate eu nu sunt exemplul cel mai bun.
În rest, am văzut că acum sunt la modă ochelarii de soare stil parbriz. Trist.