Renovăm bucătăria și vom ajunge în curând la următoare dilemă: să montăm cuptorul electric jos, sub plită, sau la semi-înălțime?
Din punctul meu de vedere, cu el montat jos s-ar economisi mai mult spațiu. În schimb, cu el montat la semi-înălțime ar fi totul mai ergonomic. Chiar dacă se sacrifică un spațiu care altfel ar putea fi un blat numai bun, cred că ar fi util să gătești în timp ce-ți privești friptura în ochi. Nu mai trebuie să te apleci să vezi dacă este gata mâncarea, nu mai trebuie să faci genuflexiuni cu tava în mână. Am studiat un pic și am văzut că în majoritatea bucătăriilor moderne este montat la 90 de centimetri.
Cineva ne mai spunea și că montându-l sus evităm riscul ca un copil să tragă de mâner. Nu mi-am pus niciodată problema asta. Nu există cuptoare electrice cu protecție pentru copii?
Revenind. Dacă v-ați renovat bucătăria recent mi-ar plăcea să știu cum ați montat cuptorul. Încerc să-mi dau seama dacă sunt și argumente pro/contra care ne scapă.
Wise box este un business românesc care arată foarte bine. Mașini branduite, site îngrijit, poze mișto cu mâncarea, aplicație foarte ok de Android. Și-au deschis un punct de livrare în blocul de lângă noi, așa că am comandat aseară.
Comanda minimă este 30 de lei, deci foarte decent. A durat însă undeva între 80 și 90 de minute pentru ca mâncarea să ajungă la noi. Ce-i drept, ne-au spus la telefon că va dura “maxim 90 de minute”, însă mă așteptam la ceva mai repede.
Am comandat un Wise Burger (24 lei), care nu mi-a plăcut. Chifla a fost uscată iar sosul și restul ingredientelor nu s-au simțit prea bine. Chifteaua a fost mult prea bine făcută și cred că este din cele care se găsesc congelate la supermarket. A fost și mic, dar nu cred că mai contează. Per total a fost prea uscat și nu-l recomand nici măcar în locul unui hamburger de la McDonald’s.
Cartofii prăjiți cu brânză (7 lei) păreau o idee bună, însă nu au avut destulă brânză după standardele mele și nici nu a fost distribuită uniform.
Udon Wok Shanghai (18 lei) a fost în schimb destul de ok, chiar dacă l-am mai “tunat” noi cu un pic de sos de soia. Dacă vreți să dați o comandă de la ei, vă recomand wok-urile în detrimentul burgerilor.
Choco Pizza cu Oreo și Nutella am primit-o gratuit la prima comandă prin aplicație. A fost bună, deși suspectez că folosesc un substitut pentru Nutella.
În concluzie, cu părere de rău, mâncarea nu se ridică pe măsura brandingului. Voi mai comanda încă o dată niște preparate diferite, în speranța că-mi voi schimba părerea. Altfel, nu vi-i recomand decât datorită taxei mici de livrare. Dacă însă descoperiți vreun preparat bun de la ei, să-mi lăsați și mie un comentariu.
Zone de livrare: București; Comanda minimă: 30 lei; Taxă de livare: gratis; Plată: online, card la curier sau numerar, nu și bonuri; Durată livrare: 80-90 minute
Aseară ne-am plimbat și noi la pas pe Calea Victoriei și am admirat proiecțiile pe clădiri. A fost pentru prima dată (în 4 ani?) când s-a nimerit să fim în oraș când are loc Spotlight și am zis să mergem și noi să vedem ce se întâmplă.
Am mers “în coloană” pe trotuarul dintre Piața Victoriei și Piața George Enescu. De aici încolo se putea circula și pe mijlocul străzii, pentru că circulația era închisă mașinilor. Chiar și în mijlocul străzii, era om lângă om. Și inițial am fost un pic surprins de aglomerația atât de mare.
Adică mă bucură ideea unui astfel de festival, însă eu nu-l văd un motiv suficient pentru a-ți face planuri în jurul lui. Mai degrabă ar fi genul de eveniment care ar trebui să se întâmple din când în când, și de care să te bucuri dacă se nimerește să fii în oraș atunci când are loc. Cred că fiecare week-end ar trebui animat de un eveniment similar, de un motiv pentru a îndemna oamenii să iasă din case.
Părerea mea este că aglomerația foarte mare de la Spotlight se întâmplă din două motive. Din cauză că este primul festival major de când s-a făcut cald afară și din cauză că bucureștenilor le lipsesc astfel de evenimente. Pe de altă parte, nu știu dacă Universul e pregătit pentru mai multe eveniment organizate de Firea.
În concluzie, e interesant dacă vreți să ieșiți în oraș, dar eu nu mi-aș face planuri special pentru el. Și dacă vreți să mergeți, să știți că va fi aglomerație. Eu unul n-am avut curaj să trec și pe la Food Truck Festival. Dar ca să fiu sincer, deja mâncasem un burger 🙂
Iată ceva amuzant la început de zi. Vodafone a făcut o greșeală la extragerea pentru marele lor concurs cu un Audi RS5 Coupé drept premiu. Cum a fost posibil?
“Soluția software externă folosită pentru desemnarea biletului câștigător și a celor 100 de rezerve pentru marele premiu a extras în mod aleator biletele și codurile de referință corespunzătoare acestora, dar, din cauza unei erori tehnice, le-a aranjat în ordinea alfabetică a codurilor de referință, astfel influențând rezultatul final al extragerii.”
Cu toate astea, conform regulamentului nu pot da înapoi, așa că trebuie să-i ofere neapărat premiul câștigătorului de pe 12 aprilie.
Soluția? Vor organiza încă o extragere … și vor da cadou încă un Audi RS5-ul Coupé. Răspunsul este și pe pagina lor de Facebook.
Îmi imaginez că decizia vine după ce echipa lor a stat trează toată noaptea, încercând să-și dea seama cine este vinovat pentru o gaură de 129.000 € în buget. N-aș vrea să fiu în locul acelui programator 😀
Iar pentru câștigătorul de pe 12 aprilie probabil că este cea mai norocoasă greșeală tehnică din viața lui.
Știu de God Of War de când aveam 15 ani și-mi doream un PS2. Nu am mai apucat să joc vechea serie, însă am jucat un pic din noul God Of War înainte de lansarea oficială de pe 20 aprilie. Pot să spun că este genul de joc pentru care merită să îți cumperi Play Station.
Să vă povestesc un pic despre ce este vorba (fără spoilere). În prima serie, acțiunea se învârte în jurul mitologiei grecești. Eroul principal, Kratos, este un războinic spartan care primește sarcina de a-l omorâ pe Ares și pe fostul lui mentor, care l-a păcălit să-și omoare soția și fiica. După ce află că este semi-zeu și omoară toții zeii din Olimp, în seria nouă, Kratos își face intrarea în mitologia nordică, alături de fiul său, Atreus.
Abonează-te la canalul meu –>
Jocul debutează când cei doi pregătesc ritualul de incinerare al mamei copilului, care nu se știe exact de ce a murit. Apoi pornesc într-un quest, forțați de împrejurări. Prima oră de gameplay este o combinație între quest-uri și tutorial. Înveți să faci diverse mișcări, să parezi lovituri cu scutul și să manevrezi toporul.
Îmi place foarte mult modul în care este construită personalitatea lui Kratos. Voce groasă, ursuză, replici scurte și dure uneori.
Toporul, botezat Leviathan Axe, poate fi folosit pentru melee, sau poate fi aruncat în adversari. Mi-a plăcut că poți omorî adversarii și dacă îi atingi cu toporul atunci când îl chemi înapoi (așa cum făcea Thor cu ciocanul). La fel de bine poți să îi lovești și cu scutul.
Pe parcurs apar tot felul de adversari, fiecare cu specificul lor. Unii nu pot fi omorâți decât în luptă corp la corp, alții sunt prea rapizi pentru a arunca toporul spre ei. În tot acest timp ești asistat de Atreus cu un arc ale căror săgeți pe care le mai poți folosi din când în când pentru a omorî sau distrage atenția adversarilor. Mi-a plăcut totuși că în lupte nu trebuie să ai și grija lui Atreus.
God Of War este per total foarte ofertant din punctul de vedere al acțiunilor. Se poate face upgrade la armuri, arme și skill-uri pentru ambele personaje. Sunt tot felul de side-quest-uri, povești și obstacole pentru care trebuie să-ți pui mintea la contribuție.
Îmi place jocul și cred că din liceu nu cred că m-am mai grăbit să ajung acasă pentru un joc video. Este printre puținele din ultimii ani care m-au captivat de când am apăsat play. Are o poveste foarte bună, e destul de liniar încât să ai în continuu parte de acțiune, replicile personajelor sunt savuroase și are și destul de mult gore.
Eu l-am primit de la PlayStation România. Dacă vreți să-l jucați, se lansează oficial pe 20 aprilie. Însă îl găsiți deja disponibil la precomandă:
Telekom Electronic Beats debutează în România pe 13-14 aprilie în Control, cu un eveniment al căror headlineri vor fi Nightmares on Wax și Modeselektor.
Eu inițial m-am întrebat cât de mare este publicul din România pentru un gen atât de nișat, însă reprezentanții Telekom spun că platforma se adresează muzicii electronice de orice fel, nu numai subgenului “electronica”, așa cum se întâmplă cu evenimentul debutant. În timp vor mai apărea pe platformă tot felul de proiecte împreună cu artiști români.
Știu că Modeselektor sunt mai mult pentru connaisseurii muzicii electronice. Dacă vreți să vă faceți o idee despre stilul lor, puteți asculta Grillwalker sau Pretentious Friends, două melodii care mie îmi plac. Sau Berlin, care include și un mic sample în limba română.
Electronic Beats face parte din strategia Telekom de fi cât mai conectați cu millennials iar lansarea în România a coincis și cu aniversarea de 1 an de #Netliberare. Ocazie cu care am aflat și un detaliu interesant. Se pare că Telekom are creştere de aproape 60% a indicatorului de primă opțiune ca brand în mediul urban printre millenials, atât pentru internet, cât şi pentru servicii mobile. Nu știu însă și ce cotă de piață au pe acest segment.
În concluzie, dacă sunteți liberi în week-end, biletele se găsesc pe eventbook.ro. Mai sunt doar cele de 40 de lei pentru o seară. Sau dacă nu mai găsiți bilete și aveți drum pe lângă clubul Control, începând cu orele 19 vor fi niște documentare despre artiști, la care intrarea este liberă. S-ar putea să vă placă.
