În ultimii 2-3 ani am mai încercat să ascult câteva melodii rap mai noi. N-am rezistat mai mult de două-trei melodii până să recurg la playlist-ul cu “I Love My ’90s Hip-Hop”, concluzionând că “I’m too old for this shit“. Doar că unele melodii pur și simplu mi-au zgâriat timpanul așa de tare, că a fost nevoie să fac o vizită la ORL ca să mă conving că sunt în regulă. Plus că mi se pare că toate sună la fel. Am zis că asta este, am alte gusturi.
Și atunci am dat peste un clip care mi s-a părut foarte amuzant, în care Snoop Dogg descrie noul stil muzical.
Practic, fix ce ce ziceam și eu. Pe lângă faptul că toate sună la fel, parcă îți mai și rămân agățate de timpan. Plus că dacă până și Snoop Dogg, care nu este recunoscut pentru chiar cele mai inteligente versuri, a ajuns să se plângă, înseamnă că avem o problemă…
Apoi, întâmplător, am descoperit clipul de mai jos, care explică foarte frumos fenomenul:
Este un fel de nou gen muzical, numit “trap”. Practic, melodiile sunt făcute în mod deliberat în acest stil, pentru ca ritmul să îți rămână în minte. Versurile contează mai puțin. Cu cât mai simple cu atât mai bine. În concluzie, dacă nu ne place trap-ul, nu suntem noi de vină, ci industria muzicală, care numai asta știe să producă în ultimul timp.
P.S: Dacă v-a plăcut clipul de la Earworm, face parte dintr-o serie de mai multe episoade, în care se descriu diverse procedee muzicale și modul în care a evoluat muzica de-alungul timpului. Dacă vă place muzica, merită să treceți prin ele.