Astăzi am avut puțină treabă prin oraș și am decis să folosesc transportul în comun. Am luat mai întâi metroul de la Aurel Vlaicu și apoi am încercat să iau 178 de la Sala Palatului ca să ajung prin Giulești, dar fiind maratonul, aparent autobuzul 178 a fost anulat sau ceva, că am încercat să-l aștept în două stații diferite și n-a venit. Soluția a fost să merg pe jos aproape 30 de minute ca să iau metroul de la Eroilor. Fun times.
În fine, nu despre asta voiam să vorbesc. Eu trăiesc cu o mare temere legată de transportul în comun. Iar această temere a apărut de când prin primăvară, cineva a filmat o ploșniță care se plimba cu tramvaiul. Acum realizez că noile autobuze și tramvaie cu scaune cu capitonaj sunt minunate pentru propagarea acestor insecte. În iulie a fost o invazie de ploșnițe la metrou. Cei de la Metrorex spun că invazia a fost doar în spațiile destinate personalului, dar eu nu am neapărat încredere în declarațiile acestea. Acum cineva a văzut o ploșniță în autobuzul 301.
Ce să zic, senzațional. În stațiile de autobuz au apărut deja afișele întreprinzătorilor.
Cât am mers azi cu metroul am stat țeapăn și nu m-am atins nici de scaune, nici de pereți, nici de nimic. Doar că mi se pare că infestările de genul acesta sunt extrem de greu de ținut sub control. Poate cineva ia metroul sau tramvaiul și vine la muncă într-o corporație. Poate după metrou se urcă în Uber. Nothing is safe anymore. D-asta zic, în caz că circulați cu transportul în comun, aveți grijă, mai ales la mijloacele de transport în comun cu scaune din acestea cu capitonaj textil.
În altă ordine de idei, lângă fiecare stâlp, în fiecare gang și la majoritatea colțurilor pute a urină. Când am trecut prin Cișmigiu, la intrarea dinspre Știrbei Vodă, am constatat că pe jos nu mai este asfalt, ci doar un strat gros de găinaț. Mirosea a coteț în aer de simțeam că iau gripă aviară doar respirând.
Ciucu, wtf? Înțeleg că viața e greu cu termoficare, șantiere, linii de tramvai, reabilitare poduri șamd. Dar ceva îmi spune că e mai ușor și mai de efect să mai speli trotuarele din când în când. Poate ar trebui să începem totuși de aici, nu?
