Lucrez într-o viluță pe cea mai nesuferită stradă din București, atât pentru pietoni (pentru că are trotuare de sub un metru) cât și pentru șoferi, pentru că-i cu sens unic și este mereu aglomerată. Și după ce că toată strada are doar 400 de metri, s-au mai nimerit și vreo 10 restaurante pe ea. Văd zilnic scutere și biciclete electrice trecând în toate direcțiile pe stradă, deci sunt oarecum mereu în gardă.
Cu toate astea, când am ieșit ieri pe poartă, un curier cu bicicletă electrică era să mă ia pe ghidon. Gard înalt, de beton, el venea de undeva din stânga. El n-avea cum să mă vadă pe mine, eu n-aveam cum să îl văd și nici să îl aud pe el. A frânat brusc, a zis un “sorry” și a fugit repede. La 10 metri în spatele lui era un alt curier mergând pe trotuar, tot pe o bicicletă electrică.
Apoi m-am urcat în mașină. Pe stradă se merge mai mereu în coloană. Fiind în coloană, la un moment dat am vrut să trag ușor dreapta de volan ca să evit o gropiță. Înainte să trag de volan am zis mă uit în oglinda din dreapta. N-am mai apucat să mă uit, pentru că în acea fracțiune de secundă, au trecut pe lângă mine câte o bicicletă electrică pe ambele părți. Practic în orice direcție m-aș fi dus, aveam ocazia să-l bușesc pe unul dintre ei. Și dacă l-aș fi văzut pe unul dintre ei și aș fi vrut să-i fac loc din politețe, aș fi putut să-l lovesc pe celălalt.
În capătul străzii este o intersecție mai mare și o trecere de pietoni. Sunt astfel de biciclete și scutere care trec pe trecere și în general în orice direcție prin intersecție, inclusiv pe diagonală.
Altă poveste. Prin fața blocului este sens unic. Eu am mașina parcată cu botul spre stradă, în paralel cu alte mașini. Deci când ies cu botul mașinii din parcare, trebuie să mă uit în dreapta, să nu vină nimic. Ei bine, într-o dimineață, doar am luat piciorul de pe frână și din stânga a trecut razant prin fața botului mașinii o trotinetă electrică. Dacă în loc să ridic piciorul de pe frână aș fi și accelerat, l-aș fi luat în plin.
Iar aceste incidente sunt doar cele mai recente. Am ajuns ca atunci când merg cu mașina, chiar dacă am prioritate, să mă asigur și din stânga și din drepta și de sus și de jos, că nu știi niciodată de unde vine un curier cu bicicleta lui. Simt că aglomerația aceasta de curieri pe scutere și biciclete electrice este ca o bombă cu ceas, care va exploda până la urmă.
Partea care mi se pare cea mai rea la condusul haotic al unor participanți la trafic e că se propagă.
Dacă majoritatea din jurul tău conduce atent și cu grijă, faci și tu asta. Dacă vezi constant că unii o iau pe scurtături și le “iese”, ai tendința să îi imiți.
Broken windows theory – Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Broken_windows_theory
Am trecut prin Mamaia puțin după acest accident, doi livratori de mâncare s-au ciocnit.
https://www.facebook.com/watch/?v=28232353039768339
Soluția? Aplicarea strică și fermă a legii, desigur.
*strictă, sorry de typo. 🙁
Da, știu de broken window theory. Așa este. Dacă tu respecți legea și ți se bagă constant în față șmecheri care nu o respectă, ești practic luat de fraier, deci ajungi să faci și tu așa. Eu sunt fraierul care nu îi lasă să se bage și se ceartă cu ei în trafic, dar nici asta nu e o soluție.
Dacă am fi avut poliție… ce bine ar fi fost…
Înainte să imi spun opinia, o sa povestesc o realitate de la mine de la liceu- o colegă profesor isi comandă aproape zilnic cappuccino-ul de dimineață de la cafeaua din colț, vreo 300 de metri. Nu vreți să știți cum arată cafeaua aia după ce o aduce livratorul.
Toată lumea se uită la cum circulă curierii, dar puțini se întreabă de ce sunt zece pe o stradă de 400 de metri. Răspunsul e simplu: pentru că îi chemăm noi. Fiecare curier care te ia pe ghidon duce comanda cuiva care n-a vrut să coboare 300 de metri până la colț pentru un cappuccino
Partea absurdă e ce primim în schimb: cappuccino fără spumă, ciorbă vărsată , pizza lipită de capac. Plătim prețul restaurantului plus livrarea pentru ceva ce restaurantul nu ne-ar servi niciodată la masă. Asta nu mai e confort, e reflex. Si din păcate pandemia a avut o mare contribuție.
Sigur, sunt oameni pentru care livrarea chiar e necesară: bolnavi, bătrâni, părinți cu copii mici. Dar nu ei umplu strada. O umplem noi, cei sănătoși, cu restaurantul la cinci minute de mers pe jos.
Cât despre cum circulă: plătiți pe livrare, fără niciun control pe stradă, curierii vor merge pe trotuar, pentru că așa câștigă mai mult. Dar asta e a doua problemă. Prima e că am transformat o șaorma luată din colț într-o cursă contra cronometru prin trafic.
Bomba cu ceas de care vorbești o amorsăm, la propriu, din aplicație.
Așa este. Eu m-am prins de mult că o comandă prin aplicație înseamnă de fapt mâncare de calitate mai slabă, uneori porții mai mici, ajunsă rece, la preț mai mare. Din cauza asta mi-am propus să nu mai amorsez bomba mai mult de o dată pe lună.
Însă mai e o problemă aici: și anume lipsa poliției. Căci mersul pe trotuar cu scutere este ilegal. Ori dacă poliția, fie ea și cea locală, și-ar fi făcut datoria, măcar eliminam problemele de pe trotuar, unde mai sunt și copii.