De vreo două săptămâni tot văd postări legate de ANAF prin grupurile de antreprenori. Mai întâi au suspendat 2000 de firme care avea toate același sediu social, pe strada Argentina.
Acolo a fost o tâmpenie ce au făcut. De fapt era o societate care oferea contra cost “găzduire” firmelor care nu aveau nevoie decât de sediu social. Multe din acele societăți, ori erau inactive, ori aveau datorii. Așa că ANAF nu s-a obosit să ia fiecare firmă în parte și să verifice. Le-a declarat pe toate inactive fiscal, pentru că e greu să muncești.
Apoi am văzut pe cineva care se plângea că ANAF îi face nasoale pentru că n-are punct de lucru, în condițiile în care el avea o firmă cu prestare servicii la adresa clientului.
Apoi am văzut că s-au apucat să le ceară celor care organizează evenimente să facă un catastif cu numărul de invitați care participă la eveniment, cu tot cu număr și preț de meniuri.
Practic n-au făcut decât tâmpenii în ultimul timp.
Mie toate aceste inițiative îmi par ca și cum le-a zis cineva: “bă, mai munciți și voi, că nu mai merge…”, iar acum ei sunt cumva forțați de împrejurări și încearcă să mimeze faptul că muncesc, doar că nefăcând asta niciodată, nu știu cum se face.
M-am lămurit și cu ministrul finanțelor, care săptămâna trecută a declarat “război” firmelor inactive. Omul zice că firmele inactive “blochează piața” și creează competiție neloială pentru antreprenorii care muncesc și își plătesc taxele la zi. Sunt curios cum creează competiție o firmă inactivă. Acolo era problema, la firmele inactive, nu la firmele care nu plătesc TVA-ul. Aham.
Deocamdată n-am văzut nimic împotriva marilor corupți, doar praf în ochi cu firmele mici.
În concluzie, ajung la aceeași părere. Nu știi cum e mai rău cu ANAF-ul. Când nu lucrează nu e bine. Când lucrează e și mai rău.
Doamne apara si pazeste sa ai ceva de rezolvat la ei, atat zic. Institutie mai sovietica n-ai sa gasesti nici la Moscova.