Pare că anul acesta este un Crăciun special. N-am mai avut zăpadă în dimineața de Crăciun din 2021, iar în ultimii 76 de ani… după cum puteți vedea.
Anyway! Să aveți un Crăciun fericit și liniștit alături de cei dragi! Vă doresc un Crăciun cu “‘”notificări” doar de la cei dragi, liniște deplină și baterii încărcate pentru tot ce urmează.
Eu voi mai trece sporadic pe aici, mi-am propus să scriu niște articole între Crăciun și Revelion.
See you around!
Lui Sergey Brin îi pare rău că s-a retras de la Google. Și acum a revenit pentru a lucra la Gemini.
Raportul ANCOM pentru 2025. Ce distribuție echitabilă per operatori la cartele SIM.
Posibil ca Waze să integreze informații despre semafoare. Așa cum Maps are deja. Decomadată se testează.
China lucrează în secret la un “Project Manhattan” pentru a obține independența în domeniul chip-urilor cu AI. Să vedeți distracție când nu vor mai avea nevoie nici măcar de asta.
Un proiect prin care românii vor putea arăta doar anumite date de pe buletinul electronic printr-un cod QR. Unul dintre avantajele portofelului electronic.
Au început să apară Redmi Note 15 Pro și Note 15 Pro 5G. Cele de anul acesta au fost hit, iar la ce baterie au acestea, probabil că iar vor rupe topurile.
Mașina Sony va permite pasagerilor să se joace pe PlayStation. Ce surpriză, nu?
V-ați întrebat vreodată cât spațiu de stocare ocupă toată muzica de pe Spotify? Aparent nu așa de mult. Mă așteptam la un PB.
Apar planuri serioase pentru revitalizarea ARO și vrea să-l transforme în vehicul hibrid. Proiectul mi se pare serios și oamenii par ambițioși.
Adobe Firefly suportă acum editări pe bază de prompt. Mi se par benefice aceste schimbări pentru că în final, pe termen lung, oricine ar putea să ajungă să editeze video și atunci nu vor mai conta cunoștințele tehnice, ci doar creativitatea. Vorbesc însă din perspectiva celui care nu știe foarte bine să editeze video. Din perspectiva editorilor video este de rău.
Trump a tăiat bugetul NASA iar apoi declară că vrea să ajungă din nou pe lună. De fapt nu declară… impune!
Cele mai populare filme din 2025 conform IMDB. Prea multă lume zice de Sinners dar mie nu prea îmi place genul și nu știu dacă m-aș uita.
1000 de computere de la Administrația Națională Apele Române au fost hackuite. Trebuie aflat ce antivirus aveau în singurul sediu din cele 11 care nu a fost hackuit. Sau acolo nu se folosea internet?
Poșta Română a cumpărat scutere electrice. Cred că vor să se apuce de Glovo.
Windows îmbunătățește performanța SSD-urilor NVMe cu 85% printr-un update. Explicația? Era prost optimizat până acum.
Reducere la acest Carpathian Single Malt Exploration pack. Am (mai) luat unul să-l fac cadou.
Noi aveam câte un dulap de haine în fiecare dormitor și un dressing mare pe hol. Șifonierele din fiecare cameră au rămas după renovarea din 2017, dar ele erau mult mai vechi, circa anii ’90-’95. Pe de o parte rămăsesem cam fără capital în urma renovării, pe de altă parte nu ne-am îndurat să le aruncăm, pentru că erau funcționale, doar că nu se mai potriveau ca stil.
Ne-am zis atunci că vom încerca să le donăm. Știți însă ce este mai greu decât să cumperi un dulap de haine? Să donezi un dulap de haine. Le-am pus pe grupuri de upcycle, pe grupuri de donații, am întrebat rude/prieteni/cunoștințe. Apoi a venit pandemia, apoi a venit cel mic. Și iată-ne în 2025.
Din nou, nu erau urâte sau deteriorate, nici măcar înzorzonate, cum se făceau pe vremuri. Era stilul clasic de șifonier cu furnir de stejar. Încă funcționale și în stare bună, cumpărate și cu sacrificii de părinții lui Alice, tocmai din această cauză ne venea amândurora greu să le aruncăm la tomberon și să ni le imaginăm tocate mărunt. Ne făcea să ne simțim ca ultimii consumeriști.
În fine. Weekendul trecut era a doua duminică din lună, deci singura zi în care Romprest ridică deșeuri voluminoase. Planul era să ducem șifonierul din camera copilului la ghenă și să sunăm la Romprest. Doar unul singur, că acolo era nevoia cea mai urgentă de ceva mai adecvat pentru el.
Dar într-o ultimă încercare, părinții lui Alice au mai întrebat o dată printre cunoscuți dacă nu vrea cineva un dulap și din fericire s-a găsit cineva care avea nevoie. Și pe deasupra, avea și o mare dubă cu remorcă la dispoziție. Am întrebat timid dacă nu cumva au nevoie de mai multe dulapuri… că mai avem.
Long story short, au venit oamenii foarte fericiți și au luat trei dulapuri de haine (din care unul dublu – gigant chiar), un pat, două noptiere și o comodă. După ce ne-am chinuit 8 ani să le donăm, iată-le dispărute într-o duminică dimineață, într-o oră și jumătate.
Acum ar mai fi o singură problemă. Nu eram pregătiți pentru scenariul în care o să rămânem fără toate de-odată. Și fără pat și toate cele. Drept urmare acum avem jumătate de casă în saci de plastic.
Deci da, știm ce vrem de la Moș Crăciun.
Dacia Duster Pickup a fost anunțat prin septembrie și tot atunci am scris și eu despre el.
Modelul este produs în colaborare cu Romturingia, care este un carosier ce a mai lucrat anterior cu Dacia. Mașina are 4 locuri și o benă de 1 metru lățime și 1 metru lungime. Bena este micuță, dar îți permite să încarci mai mult pe verticală. O văd utilă pentru peisagiști, grădinari, diverși meșteri, șefi de șantier sau tâmplari.
Este prima dată când o văd și nu mă așteptam să o văd cu tot cu hard-top. Vă spun sincer că mașina arată foarte bine. Nu distrage atenția într-un mod neplăcut. Dacă nu aș fi avut ochiul format, cred că nici nu aș fi deosebit-o de un alt Duster normal. Mi-a atras atenția scrisul Pick-up de pe benă.
Din lateral pare că are ceva în plus, dar doar dacă te uiți specific în partea din spate:
Din spate, din orice unghi te-ai uita, mie mi se pare că arată ok:
Din față arată ca oricare alt Duster normal:
De altfel, eu am văzut Duster Pick-up în mediul lui natural. Adică la IKEA 🙂
Țin minte că atunci când am cumpărat acest suport de brad de la Lidl mi s-a părut cam scump și că am râs ironic când am văzut că pe el scrie că are 5 ani garanție. Nu l-am mai văzut la Lidl, dar se găsește la eMAG.
Înainte aveam un suport din acela clasic din metal. De fiecare dată trebuia să cioplesc bradul ca să intre în el și era o mică-mare bătaie de cap. În unul din ani am luat un brad cu cetina mai groasă și pentru că nu intra în suportul acela și nu avem nimic altceva, am ajuns să-l pun cam instabil într-o frapieră și cred că l-am ancorat cu niște sfori de mobilă. Au fost și ani în care bradul a leșinat și a căzut pe o parte, bineînțeles.
Eh, de când am luat acest suport de la Lidl, nu am mai avut nicio problemă. Dar absolut niciuna! Suportul are 4.5 kg greutate doar el și mai poate fi umplut și cu 2.5 litri de apă. Suportul are un mecanism cu 4 gheare dintr-un material dur, legate printr-o sârmă foarte groasă pe principiul scripetelui. Toate ghearele sunt acționate simultan de o manetă. Avantajul acestui sistem este că ghearele se apropie simultan și că astfel ajută la centrarea bradului în interior. Bradul poate fi pus în suport chiar dacă din diverse motive a fost tăiat oblic la bază. Este stabil inclusiv așa. Iar apa turnată în suport hidratează bradul astfel încât acesta se usucă într-un ritm mult mai lent. Suportul este gândit pentru brazi de până la 2.5 metri înălțime, cu diametrul trunchiului între 3 și 11 cm.
Nu a mai fost nevoie să-l ancorez. Nu a mai fost niciun an în care bradul să cadă. Și cel mai important: a rezistat când cel mic s-a împins în brad ca să se furișeze în spatele lui sau când a mai tras de câte o creangă.
De ce scriu acest articol? Pentru că în fiecare an acest “gadget” îmi ușurează viața și mă face să mă felicit că l-am cumpărat.
A fost un an sărăcăcios în materie de filme din punctul meu de vedere. Dacă stau bine să mă gândesc, anul acesta nu există un film despre care oamenii să declare în unanimitate că “ăsta a fost cel mai tare film din 2025!”. Asta în condițiile în care au fost alți ani în care oamenii dezbăteau între 2 sau 3 filme.
Recunosc că nici eu nu am avut timp foarte mult la dispoziție și sunt sigur că am ratat multe. De exemplu în 2025 nu am fost deloc într-o sală de cinema. Dacă ar fi să fac un top al filmelor bune din 2025 pe care le-am văzut eu, aș zice așa:
Cel din 2021 cu crima de pe insulă nu prea m-a impresionat. Cel de anul acesta însă mi se pare că este la nivelul primului film din 2019, care a fost excelent. Mi-a plăcut că toți actorii și-au jucat cu excelență rolul. Mi-a plăcut că am avut parte de o intrigă consistentă. Filmul a avut acțiune, a avut și umor negru, a avut și mister, a avut tot ce-i trebuie. Și mi-a mai plăcut că până la final nu am știut cine a fost autorul crimei.
Este genul de film care pozează într-o comedie dar abordează teme serioase. Cred că este foarte plăcut de vizionat atât pentru cei care caută o comedie lejeră, cât și pentru cei care vor ceva mai meaningful. Cumva reușește să găsească un echilibru perfect. Are umor de calitate, iar finalul a venit ca un ciocan în cap. Atât Benedict Cumberbatch cât și Olivia Colman fac roluri excepționale. Se vede că Benedict nu este făcut pentru roluri de Marvel ci pentru așa ceva. Chiar cred că își irosește talentul cu Marvel.
Mountainhead este o satiră la adresa miliardarilor din tehnologie. Este vorba despre patru prieteni vechi, patru miliardari , fiecare cu câte o companie de tehnologie bine cotată, care se întâlnesc la vila exclusivistă a unuia dintre ei pentru a juca poker peste week-end. După debutul week-end-ului, în lume se întâmplă un eveniment care face ca averea fiecăruia să fluctueze. Este interesant de văzut cum se schimbă raportul de prietenie (și de putere) dintre ei.
L-am pus pe 3 pentru că este posibil să nu fie un film pe placul tuturor și pentru că am rămas cu senzația că putea fi făcut să fie un film de referință cu puțin mai mult efort. Scenariul este însă mai fresh decât sparanghelul de pe Freshful.
Voi ce ziceți? Ce film bun ați văzut anul acesta?
Duminica trecută am realizat că săptămâna aceasta va fi plină în fiecare seară și că dacă nu cumpăram bradul chiar atunci, prima ocazie în care am putea să-l cumpărăm ar fi periculos de aproape de Crăciun.
Drept urmare m-am suit în mașină și mi-am dat întâlnire cu Alice și cel mic în Mall Băneasa, că ei erau deja acolo cu altă ocazie.
Am parcat direct la Brico Depot, pentru că în ultimii 7 din 10 ani cam de acolo am cumpărat brazi frumoși. Am ajuns înaintea lor și era revoluție la fața locului. Erau vreo 3 rânduri cu brazi de dimensiuni diferite și câte 3-4 oameni pe fiecare culoar care se cam călcau pe picioare. Băieții care “împachetau” brazii și care în mod normal sunt foarte prezenți, se ascunseseră undeva într-un colț și când venea cineva să-i roage să despacheteze câte un brad erau pe principiul “desfaceți-l dumneavoastră”.
Deja mă lua un pic durerea de cap. Am intrat pe un culoar și mă gândeam să mă întorc la mașină să iau sabia laser ca să pot desface de unul singur câțiva brazi să-i inspectez. Când ieșeam de pe unul din culoare am văzut o doamnă care ținea sprijinit un brad super și deja îmi era un pic ciudă că nu am ajuns mai devreme și nu l-am văzut eu.
Trecând pe lângă ea, am auzit-o spunându-i soțului cu dezamăgire: “dar e cam golaș în partea de sus… haide să ne mai uităm și la altul”. Au ridicat dintr-un maldăr și desfăcut un brad care părea somalez în comparație cu cel pe care îl aveau deja. Eu deja țineam aproape și o aud cum spune: “hmmm… este mult mai echilibrat… este mult mai armonios… da, cred că acesta rămâne“. O milisecundă mai târziu mi-am făcut și eu intrarea și am zis “Bună ziua, dacă v-ați hotărât deja, l-aș lua eu pe celălalt!”. Doamna mi l-a cedat cu bucurie.
Tocmai atunci au apărut și Alice cu cel mic iar eu l-am prezentat direct ca pe bradul pe care-l vom cumpăra, decizie luată deja, no further questions asked.
Mbuun, avem brad, merge Alice să-l plătească în interiorul magazinului. Deja se făcea coadă la înfoliat, iar băieții se făceau că au treabă în alte parte. Am stat la coadă și când bradul era plătit și a ajuns rândul meu, bineînțeles că brădarii (sau brădătorii?) dispăruseră din nou. Am zis să-l ridic să-l bag singur în aparatul de înfoliat și atunci am realizat cât de greu este. L-am ridicat cu greu, dar n-am putut să îl împing singur prin aparatul de înfoliat. Atunci am văzut că are cetina groasă cam cât brațul meu. Între timp a venit un brădar să mă ajute și după ce l-a pus jos mi-a spus ironic: “vedeți că e cam ușurel, sper că ați mâncat bine de dimineață!“.
Singura soluție a fost să mă năpustesc asupra lui și să-l ridic pe umăr. Apoi l-am cărat până la Kona printre o mulțime de oameni care se gândeau fix atunci să se oprească în fața mea. L-am înghesuit în Kona și l-am transportat până acasă.
Problema este că stăm la etajul 3 și nu avem lift.
Așa că după ce am ajuns acasă am pus muzica din Rocky și m-am apucat de treabă. L-am târât afară din mașină, l-am pus pe umăr, l-am dus până la bloc, am deschis ușa de intrare și am purces la a-l ridica pe scări. Pe la jumătatea drumului mi-am dat seama că ar fi o idee bună să mă forțez să-l urc dintr-o bucată până sus. Nu de alta, dar am început anul 2024 plângând din cauza unui brad.
Așa că m-am oprit pe scările dintre etajul 1 și 2. Mi-am tras sufletul și apoi am încercat să-l ridic din nou pe umă, dar problema este că atunci când îl aruncam, fiind în pantă… mă cam dezechilibram și riscam să cad pe spate cu tot cu brad. După 2-3 încercări a devenit evident că nu mai puteam face asta, așa că am schimbat strategia și l-am urcat restul celor 7-8 trepte trăgând de el. Apoi l-am ridicat iar pe umăr pe palierul dintre etajele 2 și 3 și în final l-am băgat în casă și am leșinat lângă el.
L-am pus pe cel mai bun suport de brad, am tăiat un pic din vârf și am purces la decorarea lui. Am mai avut o problemă la partea de luminițe. Știți că vă povesteam anii trecuți că am cumpărat o instalație de brad cu memorie, care să pornească mereu pe secvența de culori care se schimbă blând și nu pe modul epilepsie. Eh… nu a fost îndeajuns de lungă pentru acest brad. Apoi m-am uitat spatele cutiei și am observat că scrisesem eu chiar anul trecut cu markerul pe ea: “Nu îndeajuns de lungă pentru un brad peste 1.8 metri”. Oh well… Am mai pus o instalație.
În final bradul arată cam așa:
Cred că este cel mai bogat brad pe care l-am avut vreodată. Iar de mirosit miroase în casă direct ca în pădurea de brazi. Ce să mai, la cât de mare este, miroase și la vecinii de pe scara cealaltă a brad. Consider că a meritat efortul.
Problema este că după ce trece Crăciunul va trebui să-l și cobor 3 etaje….