Și pe lângă asta, sunt atât de bătrân încât nici nu mai știam de câte ori am fost în total la concertele lor. Dacă nu aș fi citit aici pe blog cele trei postări făcute de mine, aș fi putut să jur că ăsta-i al treilea la care merg, dar de fapt a fost al patrulea.
- Primul la Cluj în 2010 – când am fost în primele rânduri la Golden Circle și a fost epic;
- Al doilea în Piața Constituție în 2013 – când au primit steagul Bulgariei și au cerut steagul României;
- Al treilea în Piața Constituției în 2016 – când au făcut mișto de Firea
Și cel de joi, de la Romexpo, despre care vorbim azi. De fapt am decis să scriu acest articol doar ca să nu le pierd numărul, că singur voi merge și la al cincilea.
Pe scurt, am ajuns la 20.45 și eram un pic panicat, că show-ul lor trebuia să înceapă la 20.50. Din fericire am avut timp să ne strecurăm undeva mai spre centrul/stânga categoriei Aces High, destul de în spate, dar cât să văd bine oamenii pe scenă. Pentru mine a fost nasol că prin spatele meu s-a plimbat jumătate din populația României și mereu trebuia să fiu atent să nu lovesc pe cineva care trece prin spate. Acest articol trebuie să fie un reminder să nu mă mai așez niciodată în ultimele rânduri.
Concertul a început la ora 21.00 și a fost senzațional. Acasă îmi propusesem să nu fiu “genul ăla” care face mereu poze și filmează. Pur și simplu nu m-am putut abține și am scos telefonul de câteva ori. Spectacolul este foarte mișto.
Acum realizez că Iron Maiden n-are cum să dea greș. Concertele lor sunt o combinație dintre muzică instrumentală bună + vocal bun + efecte speciale mișto. Chiar dacă vocea lui Bruce dă greș, mai rămân alte două ingrediente care salvează show-ul.
Din fericire însă, Bruce s-au auzit excelent la Romexpo. Ceea ce a făcut ca tot show-ul a fost impecabil și mă face să cred că cele două concerte în care vocea lui se mai pierdea ar putea fi din cauza locației – Piața Constituției.
Au cântat Senjutsu, Stratego și The Writing on the Wall de pe albumul nou, cu un Eddie îmbrăcat în samurai iar publicul a cântat versurile alături de ei.
Au cântat și mai vechi. De exemplu Sign Of The Cross, unde Bruce a intrat cu o mare cruce pe scenă (să mai zică lumea că metaliștii nu-s credincioși!)
Au luat-o un pic pe urmele lui Till Lindemann când Bruce a intrat cu aruncătorul de flăcări pe scenă la Flight To Icarus:
Au avut steagul României pe scenă la Trooper + tradiționala bătaie cu Eddie:
A fost cu artificii, cu “Scream for me Buchareeest!” iar în final au intrat cu avionul pe scenă la Aces High:
Și asta a fost. Au lăsat avionul pe scenă pe avarii și au plecat să bea un Trooper.
A fost exact așa cum ar fi trebuit să fie un astfel de concert. Ultimul album este excelent iar Iron Maiden încă le dă lecții altor trupe aflate “in their prime“. Înainte de concert am zis să mergem că “poate e ultima dată când îi vedem”. Dar după ce i-am văzut cred că încă mai duc câțiva ani. Din nou, recomand un astfel de concert oricui. În public au fost spectatori de la 7 la 70+.