Fructele și legumele evoluează și își schimbă proprietățile în timp

Acum ceva timp am văzut la televizor un documentar care atingea și problema fructelor și legumelor modificate genetic. De fapt ce m-a pus pe gânduri a fost vizita într-o fermă în care niște ingineri agronomi erau pe drumul spre a obține un fruct din familia citricelor care să se curețe ușor ca o mandarină, să aibă mai puțini sâmburi (ca o portocală), și să fie mai dulce decât toate celelalte. Persoanele respective erau foarte sigure pe ceea ce fac și declarau că sunt pe drumul cel bun, doar că trebuie să mai treacă vreo 10 recolte până când să ajungă la rezultatul dorit.

Atunci am realizat două lucruri. Primul ar fi că ai noștri chiar au dreptate când gustă o legumă sau un fruct și spun că “nu se compară cu gustul de pe vremuri”. Unele din soiurile originale au dispărut, altele nu se mai cultivă pentru că nu dau randament. Când am vizitat ferma de la Lungulețu am aflat că toate cele trei soiuri cultivate de cei de acolo sunt dezvoltate în Olanda. Și că au fost alese pentru că sunt mai rezistente și au randament mai mare.

Dar ăsta nu înseamnă neapărat un lucru rău. Mă gândeam că așa cum poți schimba culoarea și proprietățile fructelor, poate pe termen lung le vom putea îmbunătăți aceste proprietăți. Să mâncăm un măr care să fie mult mai hrănitor și să aibă mult mai multe vitamine decât avea “pe vremuri”. Gustul este subiectiv. Poate persoanele care afirmă că nu se compară cu “gustul de pe vremuri” sunt doar nostalgice. Sau poate că nu. Dar până la urmă, nu am schimba și gustul până ajunge pe placul nostru? Părerea mea este că problema apare atunci când este favorizată cultivarea unei legume cu mai puține proprietăți dar cu creștere mai rapidă și randament mare în defavoarea unei legume cu mai multe vitamine sau cu gust mai bun.

Știați că inițial bananele aveau sâmburi?

Al doilea lucru pe care l-am realizat este că e posibil ca fructele și legumele pe care le mâncăm acum să nu aibă nicio legătură cu cele de acum 100 de ani. Cu alte cuvinte, dacă i-ai da unui om de 100 de ani o banană de acum, s-ar putea să nu o recunoască. Și dacă tot am adus vorba, știați că la origine bananele aveau sâmburi? De-alungul timpului soiurile au tot suferit transformări. Bananele pe care le mâncăm acum (soiul Cavendish) nu au apărut decât de la 1950, când o boală a distrus toate culturile din soiul care se folosea înainte (Gros Michel). Teoretic, acum s-ar putea cultiva din nou Gros Michel, care se pare că are un gust superior, doar că nimeni nu mai vrea să riște.

By Warut Roonguthai – Own work, CC BY-SA 3.0, Link

Dar câte tipuri de morcovi există știați?

Apropo de această a doua constatare. Mă gândeam că la fel de bine noi am putea să citim o carte scrisă de un autor acum 100 de ani (sau mai bine), în care să descrie altfel o legumă pe care o știm noi acum. De exemplu… morcovul. Se pare că morcovul pe care îl știm cu toții acum a devenit popular în Olanda în secolul XVII. O legendă spune că au fost făcuți portocalii pentru a fi pe placul monarhiei de Orange. Altfel … există morcovi albi, negri, mov, galbeni…

By Stephen Ausmus – This image was released by the Agricultural Research Service, the research agency of the United States Department of Agriculture, with the ID K11611-1 (next)., Public Domain, Link

Eu am fost uimit de cât de puține știam despre fructele și legumele pe care le consum de atâția ani. Pur și simplu documentarul acela mi-a deschis apetitul pentu a căuta mai multe astfel de informații și parcă acum privest altfel lucrurile. E normal ca roșiile de anul acesta să nu aibă gust ca cele de acum 5 ani, la fel cum roșiile din România este posibil să nu aibă același gust cu cele din Olanda, Italia sau Spania.

În concluzie, data viitoare când cineva mai spune că gustul unei legume “nu se compară cu gustul de pe vremuri”, acum îi puteți explica și de ce.

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook