Am fost acolo! Când dădeam bip-uri că nu aveam credit. Când nu existau smartphone-uri şi nici aplicaţii. Când reclamele spuneau că WAP-ul este viitorul. Când ne chinuiam să intrăm pe WAP de pe Ericsson T28s, doar ca să arătăm că putem (că altceva oricum nu prea aveam ce face). Când ne jucam Snake pe Nokia 3310.
Apoi a apărut GPRS şi HSDPA-ul. Apoi 3G. Şi totul s-a schimbat. Au apărut telefoanele cu touch screen. A dispărut Symbian şi au apărut iOS, Android, iar Microsoft s-a împiedicat şi a căzut cu Windows Mobile pe scări. Aveam aplicaţii, browsere de internet pe telefon şi puteam să ne uităm şi la poze pe Facebook. Şi credeam că asta este totul.
4G? Nu mersi, 3G este de ajuns pentru ce-mi trebuie mie. De ce ai vrea şi mai multă viteză? De ce ai vrea să te uiţi la video pe mobil? Cine face asta? YouTube? Pentru asta există WiFi.
Şi a venit şi 4G-ul. Şi acum zicem la fel. De ce am vrea 5G? Avem destulă viteză pe 4G. Ce ne mai poate oferi 5G în plus? Pe scurt … latenţă mai mică. Şi mult mai multe conexiuni simultan. Pentru că numărul de device-uri conectate la internet pe care le folosim a crescut foarte mult.
De ce ne-ar păsa de latenţă? Eu i-aş zice mai bine “lag”. Sau “viteză de răspuns”. Şi atunci aţi înţelege mai bine de ce avem nevoie de latenţă mică. Orice gamer ştie care este avantajul unei conexiuni cu latenţă cât mai mică. În cazul shooterelor înseamnă să vezi tu primul adversarul (şi să tragi primul). Dar, bineînţeles, latenţa nu este importantă doar la jocuri. Are nişte aplicaţii mult mai importante, în domenii precum agritech, orașe inteligente, mașini autonome, transport și logistică, e-health, securitate cibernetică, tehnologie verde şi multe altele.
Avem nevoie de 5G şi latenţă mică pentru a avea roboţi industriali care lucrează cu precizie cât mai mare, pentru maşini autonome care iau decizii mai rapid decât omul în caz de pericol, sau pentru operaţii de la distanţă, atunci când nu este timp ca pacientul să fie transportat în alt oraş sau în afara ţării.
Bătălia acum este pentru latenţă. Iar Orange a reuşit luna trecută o premieră naţională în acest sens. Au realizat primul apel de date de tip uRLLC (Ultra-Reliable Low Latency Communications) folosind rețeaua de tip StandAlone (5G SA).
Ce înseamnă asta în termeni umani? Au transmis pe reţeaua 5G dedicată (5G SA) date cu viteză super mare şi latenţă super mică. Au atins viteză de 1.4 Gbps cu latenţă mai mică de 5ms.
Şi sunt cu atât mai bucuros de această realizare când ştiu că testul s-a făcut în Orange 5G Lab din Politehnică, de către oameni pe care în parte îi cunosc.
De altfel, laboratorul Orange 5G este pus pe treabă. Au deja în lucru un proiect pentru siguranţă publică împreună cu SecurifAI, iar împreună cu Telios Care lucrează la o platformă de telemedicină.
Practic în acel laborator se dezvoltă multe dintre soluţiile şi serviciile pe care le vom folosi în viitor. Şi partea bună este că Orange sunt deschişi către colaborare cu oricine are o idee de implementat în acel laborator 5G: studenţi, cercetători, startupuri sau companii. Aşa că dacă aveţi o idee care bazată pe 5G, nu ezitaţi să îi contactaţi.
Nu există în România nicio “rețea 5G dedicată”! Nici măcar nu s-a ținut licitația pentru alocarea frecvențelor 5G. Tot ce vând operatorii de telefonie mobilă este doar protocolul 5G, folosindu-se pentru comunicații infrastructura și frecvențele 4G existente.
Este un apel de date ce folosește nativ doar infrastructura 5G, pe o rețeaua de tip StandAlone (5G SA). Nu vorbim de rețelele publice și de ce vând operatorii către public, unde este valid ce spui. Vorbim despre un test efectuat într-un laborator care are o întreagă infrastructură 5G în interior. Adică un BTS și tot ce trebuie.