Unul dintre cele mai fierbinți subiecte este criza semiconductoarelor. Această criză afectează foarte multe domenii care se bazează pe electronice: de la industria auto până la cea a echipamentelor medicale și are multe implicații. Una dintre efectele acestei crize este o creștere generală a prețurilor.
Cu toate acestea, nu am văzut un articol în limba română care a încercat să povestească ce sunt semiconductoarele, cum a început criza și cât va mai dura.
Ce sunt semiconductoarele?
Simplist spus, semiconductoarele sunt niște materiale care stau la baza celor mai simple componente electronice: dioda și tranzistorul. La rândul lor, tranzistoarele sunt îngrămădite pe un chip care stă la baza unei componente electronice. Așadar, în cazul de față, prin “semiconductoare” presa se referă generic la chip-urile-urile folosite pentru a produce componente electronice.
Cum a apărut criza semiconductoarelor?
Criza a început în martie 2020, odată cu debutul pandemiei. Care este legătura dintre COVID și semiconductoare? Odată cu lockdown-ul, multe fabrici, mai ales în domeniul auto, s-au închis. În mașini, semiconductoarele sunt folosite în tot felul de subansamble: de la geamuri electrice, încălzire în scaun, sistem de infotainment, până la ABS și alte dispozitive de siguranță. Așadar, aceste fabrici nu au mai avut nevoie de semiconductoare și au amânat sau anulat comenzile pentru aceștia.
Doar că în paralel producătorii de semiconductoare au avut cereri mult mai mari din partea producătorilor de electronice. Oamenii au stat acasă și au vrut televizoare noi, console și smartphone-uri. Așa că producătorii de chip-uri au modificat liniile de producție astfel încât să servească mai bine aceste industrii.
Industria auto și-a revenit însă mai repede decât se așteptau analiștii, prin vara anului 2020, și avea din nou nevoie de semiconductoare. Doar că producătorii de semiconductoare aveau acum contracte mai bune cu alte industrii. Industria auto nu reprezintă un client așa mare pentru aceștia, pentru că de regulă cumpără chip-uri pe tehnologie mai veche.
Așadar, pentru producătorii de semiconductoare era mai avantajos acum ca pe liniile lor de producție să facă chip-uri mai noi și mai performante și să le vândă cu un profit mai mare, decât să facă chip-uri de câțiva dolari pentru auto.
În paralel au mai fost și alți factori care nu au ajutat de loc la încheierea crizei. Fabrica unui mare producător din Japonia a ars iar efectele pandemiei au continuat să țină pe loc fabricile din restul Asiei, unde se produc semiconductoarele.
Ce probleme a creat criza semiconductoarelor în industria auto?
Vorbim despre industria auto pentru că este una complexă și putem astfel să ne imaginăm ce se întâmplă și în celelalte industrii.
Mulți producători auto se bazau pe conceptul “just in time delivery”. Adică aveau un lanț logistic extrem de bine pus la punct și preferau ca chip-ul să ajungă la poarta fabricii în momentul în care mașina avea nevoie de el. Era mai ieftin să plătească livrarea decât stocarea și manipularea chip-ului.
În primă instanță producătorii au încercat să prioritizeze mașinile cu valoare mai mare sau care se vând mai bine. Să luăm de exemplu Mercedes. În loc de două semiconductoare au acum doar unul. În ce să-l pună? Într-un S-Klasse de 100.000 euro sau într-un Mercedes Vito de 40.000 euro?
Apoi au încercat să finalizeze mașinile parțial și să le țină “pe bară” până când au toate componentele necesare. Nu a fost de ajuns. Grupul Stellantis (Fiat, Peugeot, Opel, Citroen, Dodge șamd) a anunțat că pentru majoritatea modelelor noi nu vor mai pune instrumentar de bord digital ci analogic, ca înainte. Alții au scos de pe configuratoare anumite opțiuni (încărcare wireless, deschiderea portbagajului cu piciorul șamd). BMW a vândut în America mașini fără touchscreen-uri. Grupul Volkswagen a fost puternic afectat. Până și Tesla a fost afectată și a livrat mașini fără porturi USB.
Ce probleme sunt pentru consumatori?
Primul efect a fost mărirea termenelor de livrare. În România s-a ajuns la termene de 10-11 luni pentru anumite modele de mașini.
Al doilea efect a fost creșterea prețurilor mașinilor noi. Practic ai cererea mai mare față de capacitatea de producție. Nu mai poți produce 100.000 de mașini, ci doar 70.000, așa că în loc să câștigi din multe unități vândute ieftin, trebuie să câștigi din mai puține unități vândute mai scump.
Aceste creșteri de prețuri ale mașinilor noi au atras după ele și creșteri pentru mașinile second hand. Vrei o mașină bună acum? Mai bine o cumperi second hand decât să aștepți 7 luni după ea, nu?
Cât mai durează criza semiconductoarelor?
Majoritate industriilor și producătorilor au început deja să măsuri. Toate țările din Asia au mărit producția. SUA a anunțat că va crește producția de chip-uri. Samsung își face fabrică de chip-uri. Hyundai își face fabrică șamd. Doar că o fabrică nu se construiește peste noapte.
La nivel mondial analiștii spun că oferta va putea ține pasul cu cererea undeva prin toamna anului 2023 și că e posibil ca lucrurile să revină la normal în 2025. Părerea mea este că în România se va resimți vârful crizei în anul 2022.
În concluzie, 2022 nu va fi un an prea bun pentru achiziții de mașini.