Am găsit mai de mult carne de cangur din gama Deluxe de la Lidl. Congelată, adusă direct din Australia. Am luat deci să o încercăm, iar zilele trecute m-am decis să o prepar.
Așa arăta ambalajul, în caz că vreți să încercați:
Și așa arăta conținutul ambalajului:
Ca să fiu sincer, am fost un pic dezamăgit. Mă așteptam ca în interior să găsesc două bucăți măricele de cangur, ca în poza de pe cutie. În realitate, când le-am dezghețat, erau de fapt vreo 6 bucățele mici, ceea ce înseamnă că-s mai greu de gătit.
Am decis așadar să le gătesc folosind o rețetă pentru friptură de struț. De ce această rețetă? Pentru că sunt un adept al bucătăriei fusion, unde dish-urile convenționale capătă arome nonconformiste prin combinații out of the ordinary.
Ăăă… și pentru că era târziu, le-am scos de la congelator și eu țineam minte că era carne de struț, nu știu de ce. Așa că doar i-am făcut robotic poză cutiei și nu mai m-am obosit să mai citesc încă o dată pe ea. Deci da, practic din cauză că am citit greșit pe cutie.
Anyway. Practic am tratat-o ca pe carnea de vită. Am dat drumul la o tigaie de teflon la căldură maximă și le-am pus direct așa în tigaie, fără seazoning, fără sare, fără nimic. Le-am sear-uit vreo 30 de secunde pe fiecare parte. Apoi le-am scos din tigaie, am lăsat tigaia să se mai răcească și am pus în ea unt și usturoi tăiat rondele. Am scos usturoiul din tigaie de îndată ce a început să se caramelizeze, pentru că altfel devine amar.
Apoi am dat din nou focul la maxim și am mai perpelit bucățelele de cangur încă 30 secunde-1 minut prin untul din tigaie.
Le-am scos, le-am lăsat să se odihnească 5 minute între două farfurii și abia apoi am pus grăunțe de mare deasupra. Ideea este că această carne de cangur este oricum foarte lipsită de grăsime, deci dacă aș fi pus sare de la început pe ea, ar fi extras toată apa din carne, iar aceasta risca să devină fadă.
Carnea a ieșit bine. Eu mi-o doream medium-rare, ea a ieșit mai degrabă medium. Au fost și câteva bucăți mai medium rare, și câteva mai medium spre well done, dar nimic well done 100%.
La un moment dat Alice chiar a zis că “nu are gust de carne de cangur”, dar mie tot nu mi-a picat fisa. Am realizat abia a doua zi că de fapt eu am gătit cangur și nu struț.
Într-o lume ideală, ar fi mers cu o garnitură. Probabil cu niște sparanghel tras și el în unt. Sau aș fi putut să pun niște gorgonzola dulce, smântână și oțet balsamic în tigaie, să fac un sos. Dar fiind prima dată când mâncam carnea respectivă, am vrut să nu mă complic și să simt mai bine gustul cărnii. Și pot să confirm că a fost cea mai bună friptură de cangur pe care am mâncat-o.
În fine, aș mai încerca și altă dată și vă recomand și vouă. Dar aveți însă grijă să cumpărați carne de cangur din cea bună, din Australia, că umblă vorba că cea autohtonă este cam ațoasă. Și nu uitați să citiți totuși bine pe cutie.