Fashion Days a mai activat o rundă de reduceri, denumită “International Black Friday”. M-am uitat și eu pe promoțiile lor și mi se par bune. Am găsit destul de multe produse care sunt la același preț ca în ediția de Black Friday pe care au pornit-o pe 6 noiembrie, ba chiar unele cu preț mai bun. Bănuiesc că ori nu s-au golit complet stocurile din prima de reduceri de Black Friday, ori au mai refăcut niște stocuri.
Iată ce am selectat eu:
Pantofi sport mid-high Adidas Hoops – Preț mai bun chiar decât Black Friday-ul de pe 6 noiembrie. Am avut fix acest model, pe negru și au fost super confortabili.
Dacă mă urmăriți pe Instagram știți că vinurile de la Purcari apar periodic prin story-uri, asta pentru că sunt vinurile mele preferate. Așadar, le știu foarte bine prețul și fac stoc de câteva sticle de fiecare dată când le găsesc la un preț bun.
Ultima dată le-am prins tot pe eMAG, la un preț bun, pe 2 noiembrie. Am pus atunci tot un story pe Instagram, că-mi place să-i anunț și pe ceilalți când găsesc ceva bun la preț bun.
Vinurile Purcari sunt de regulă pe la 40 de lei sticla prin supermarket-uri și de fapt cam peste tot. Părerea mea este că sunt niște vinuri super consumate, cu raport optim calitate-preț, și din această cauză nu prea se găsesc la reducere. Nu știu cum reușește eMAG, însă periodic are prețuri foarte bune la ele. Ca de exemplu acum, când are ofertă toate cele trei sortimente din sfânta treime:
Purcari Rose– Foarte bun ca pairing cu orice. De la aperitive cu prosciutto, brânzeturi și grisine, până la pește, pizza, paste sau burgeri. Exceptând însă creveții. L-am băut o dată lângă un platou de creveți și cu greu m-am chinuit să beau jumătate de pahar, în condițiile în care altfel aș fi în stare să beau o sticlă întreagă.
Purcari Rară Neagră – Combinația optimă este cu o friptură de vită din punctul meu de vedere. Însă merge în general cu mâncare mai grasă sau cu friptură de porc, miel sau pastramă de oaie.
Purcari Chardonnay– Are un gust fume foarte plăcut. Combinația ideală este alături de o porție de carbonara, însă merge și alături de aperitive, pizza sau alte feluri de paste.
Este foarte bun și Pinot Grigio de la Purcari. Un pic mai light și mai apos decât Chardonnay-ul, parcă de cursă mai lungă. Însă acum nu este la ofertă.
Dacă nu le știți, încercați-le. Dacă le știți, cred că n-ar strica să faceți un mic stoc pentru a avea la mesele de sărbători. La 30 de lei per sticlă este un preț foarte bun. Anul acesta nu le-am mai văzut decât de 2 ori la acest preț: în aprilie la Freshful, pe 2 noiembrie la eMAG și acum.
Altfel, ca pro tip, pe vremea aceasta, sunt numai bune de băut dacă le comandați și le țineți la rece la easybox 😛
Notă: Acest articol (din păcate) nu este sponsorizat de Purcari. Totuși încă sper să primesc un certificat de acționar la câte sticle am cumpărat.
Lenovo a lansat recent în România trei dispozitive super interesante, de zici că au așteptat să vină sfârșitul de an ca să treacă la artileria grea. Lenovo a prezentat în România primul laptop din lume cu răcire internă pe lichid, consola Legion Go și un device surpriză, cel puțin pentru mine.
Primul laptop din lume cu răcire internă pe lichid – Lenovo Legion 9i
Primul dispozitiv impresionant este laptopul Lenovo Legion 9i, care este primul laptop din lume cu răcire internă pe lichid. Au mai existat în trecut laptopuri care veneau cu docking extern cu răcire pe lichid, acesta însă are traseele integrate. Și asta este cu atât mai impresionant cu cât laptopul cântărește 2.5 kg și are 22.7 mm grosime în cel mai gros punct. Arată așadar ca un laptop normal.
Laptopul are o pompă și un heatpipe care răcește GPU-ul. Circuitul acesta de răcire adițional nu funcționează permanent, ci doar la nevoie, atunci când placa video se supraîncălzește (peste 84 de grade) și există riscul de throttling. Pe lângă asta, Lenovo a întors la 180 de grade componentele din interior, astfel încât fluxul e aer este îmbunătățit, iar cele trei ventilatoare pot trage aer atât pe jos cât și prin partea de sus a laptopului.
Și nu doar răcirea este impresionantă. Laptopul vine cu un capac din carbon forjat și display de 16″ miniLED. Display-ul se duce până la 165 Hz și are rezoluție de 3200 x 2000 pixeli în format 16:10.
Pe lângă asta, cei de la Lenovo au pus și un chip cu AI pe laptop, care teoretic detectează diverse scenarii din jocuri și oferă ușoare îmbunătățiri.
Specificațiile includ un procesor Intel Core i9-13980HX, GPU NVIDIA GeForce RTX 4080 sau 4090, 64 GB RAM, SSD de 1 sau 2 TB, Wi-Fi 7, Bluetooth 5.3 și o baterie imensă de 100Wh.
Practic vorbim despre unul dintre cele mai puternice laptopuri din piață. Sunt două configurații în România. Cea cu RTX4080 pornește de la 19.999 lei, iar cea cu RTX4090 ajunge la 23.999 lei.
Dacă vreți să îl vedeți și pe video, am pus aici un tik-tok care a strâns 100.000 de vizualizări.
Lenovo Legion GO
Lenovo Legion Go este cel de-al doilea produs care vine practic pe o nișă care acum se formează. După ce SteamDeck a pornit trendul de astfel de device-uri, Lenovo Legion Go este alături de RoG Allya doua consolă portabilă cu Windows 11 care există pe piață.
Legion Go vine cu Windows 11 preinstalat, display de 8,8” cu rezoluție QHD+ (2560 x 1600) la 144 Hz și 500 niți luminozitate, procesor AMD Ryzen Z1 Extreme, 16 GB DDR, stocare de 512 GB sau 1 TB, slot microSD de până la 2 TB, Wi-Fi 6E și Bluetooth 5.2. Bateria este de 49.2 Wh.
Mai are însă câteva avantaje care o deosebesc de multitudinea de console concurente. Are joystick-urile detașabile, trackpad pe unul dintre ele, mouse wheel, iar controller-ul din dreapta se transformă într-un fel de mouse vertical (pentru shootere, spun ei). Plus un lucru senzațional: un stand integrat. Adică un banal suport pe care o poți pune pe masă, dar care o face mult mai practică din punctul meu de vedere.
Mie mi s-a părut destul de bine construită și mă atrage acest gen de device. Nu m-a convins mouse-ul vertical, dar având în vedere că-i cu Windows 11, nici nu contează. Poți să îi pui oricând un mouse dacă vrei să joci CS2 pe un display de 8″.
Consola exista deja în România la precomandă, iar prețul este de 4.000 lei. O găsiți la eMAG.
Ochelari Lenovo Legion Glasses
Pe mine acest device m-a luat prin surprindere. Legion Glasses sunt niște ochelari care se pot conecta la consolă și îți proiectează în fața ochilor un display de 50″. Doar că partea interesantă este că merg și cu orice smartphone sau orice dispozitiv care are o ieșire USB-C. Așa că i-am conectat la telefonul meu și am putut vedea în fața ochilor ce rula pe telefon. Te poți uita deci oriunde la YouTube, Netflix, Disney+ sau ce vrei tu pe un display… cât vezi cu ochii.
Display-urile micro-OLED integrate în ochelari oferă o calitate bună a imaginii și pentru perioada scurtă de timp în care i-am purtat nu am avut rău de mișcare sau alte asemenea. Mie acești ochelari mi se par game-changers pentru un zbor lung cu avionul, o călătorie cu trenul, în camera de hotel, sau chiar în dormitor, dacă nu vrei să deranjezi partenerul cu lumina puternică de la TV. Sper să văd mai multe astfel de device-uri în curând, pentru că au potențial să devină un gadget pentru mase.
Google lansează un hub pentru Play Store. Ce face acel hub? Te ajută să găsești în Play Store aplicații pe care ți-e greu să le găsești acum pentru că Google a stricat Play Store.
Renault a oprit vânzările pentru Dacia Spring în Franța. Iar acum unii dealeri din România cumpără mașinile rulate ale clienților români și le exportă în Franța. Practic francezii au ajuns să cumpere mașini SH din România 😀
Renault Twingo Electric. Urât concept. Arată ca o buburuză care-i fericită că nu ai călcat pe ea din greșeală.
Amazon va vinde mașini. Ce să zic, încearcă și ei dar mai au până să ajungă la nivelul eMAG 😛
Nothing este o companie fondată în 2020 de Carl Pei. Tot Carl Pei a fondat și OnePlus și a plecat de la cârma companiei în momentul în care Oppo a absorbit complet OnePlus. Așadar, în 2020 a fondat Nothing, iar Nothing Phone (2) este al doilea lor smartphone lansat, care a ajuns și la mine pentru review:
Design Nothing Phone (2)
Îl vedeți în toată luminozitatea lui la minutul 1:11 pe video. Este foarte bine construit și are spatele plin cu LED-uri (denumite Glyph) care au diverse roluri.
Diferitele segmente luminoase de LED-uri au diferite funcții. De exemplu cel de la baza telefonului se aprinde atunci când îl încarci, cel circular poate fi un countdown timer, cel oblic îți indică o notificare șamd. Vedeți cum se comportă în diverse scenarii pe video, începând cu minutul 1:30. Chiar e genul de lucru care se vede mai ușor în video decât explicat în cuvinte sau fotografiat.
Așa cum ziceam și pe video însă, glyph-urile au mai mult rol estetic decât funcțional din punctul meu de vedere.
Totuși, Carl Pei a reușit să facă ceva unic cu Nothing Phone. Un telefon care să semene cu iPhone și în același timp să fie total diferit de iPhone. Mă refer la faptul că din punct de vedere al formei și al felului în care se simte în mână, este un iPhone. Însă cu siguranță nu este o copie de iPhone, ci ceva total diferit.
Display-ul
Este un LTPO OLED de 6.7″. Are refresh rate variabil între 1 și 120 Hz și luminozitate maximă de 1.600 niți. Chiar este luminos chiar și în lumina puternică a soarelui și nu am avut ce-i reproșa.
Interfața Nothing OS
Am fost chiar super entuziasmat de interfață. Am văzut o mulțime de funcții interesante pe care sper să le văd în curând și pe alte smartphone-uri.
De exemplu un lucru simplu, care pe Samsung sau pe alt Android nu l-am văzut. Dacă ai un folder pe homescreen îi poți alege dimensiunea și dacă este îndeajuns de mare cât să se vadă toate aplicațiile în el, nu mai trebuie să-l deschizi pentru ca apoi să accesezi aplicația. Poți apăsa direct pe iconița acelei aplicații.
În meniul de quick settings pe care îl accesezi făcând un swipe în jos din partea de sus, la Google Wallet îți arată și o mică pictogramă cu cardul care este setat ca default payment (vedeți la 3:10 în video).
Pe homescreen poți mări dimensiunea iconiței unui aplicații dacă folosești des acea aplicație și vrei să fii sigur că o deschizi repede oricând.
Poți adăuga pe homescreen un widget care este de fapt o setare rapidă. Dacă nu vrei să faci swipe down (cum spuneam mai sus) și apoi să apeși pe un buton ca să dezactivezi rotirea automată a ecranului din modul portrait în landscape, poți adăuga direct pe homescreen butonul de comutare pentru rotire automată.
Sunt genul acesta de setări sau artificii de UX care te fac să zici: “Cum de ceilalți încă nu au făcut asta?!”
Singurul lucru care nu mi-a plăcut la interfață este tema care încearcă să fie monocromă și să facă și iconițele aplicațiilor monocrome. Aici sunt două probleme:
prima este că nu are un pachet cu toate iconițele de aplicații posibile, așa că doar cele mai populare vor fi monocrome, în timp ce altele mai locale sunt colorate.
a doua problemă este că având atât de multe iconițe monocrome, este mai greu să distingi între ele.
În fine, un inconvenient minor având în vedere că poți renunța la această temă.
Baterie și autonomie Nothing Phone (2)
Aici lucrurile stau bine spre foarte bine. Are baterie de 4700 mAh, încărcare rapidă pe 45W și încărcare wireless pe 15W. În scenariul meu de utilizare am obținut între 4 și 6-7 ore de screen time. Adică undeva la o zi și jumătate, poate chiar două de utilizare.
Camere Foto Nothing Phone (2)
Sistemul foto este compus din două camere de 50 MP (wide + ultra wide) cu senzor Sony. Pe timp de zi telefonul face poze foarte bune. Focalizează rapid, are culori plăcute și mai procesează adițional fotografia pentru a obține maximul din fiecare scenă. Se vede o ușoară diferență de culori între cale două camere, însă nu-i atât de evidentă.
În interior, pozele statice sau portretele cu adulți care stau la poză sunt ok. Pozele cu subiecte în mișcare precum copii sau animale de companie ies mișcate.
Mai este disponibil și un mod 2x care nu este un zoom propriu zis, ci un crop făcut direct pe senzor. Peste 2x pozele nu sunt grozave, așa cum era de așteptat.
Pe timp de noapte e mai tricky de făcut poze bune. Dacă este un peisaj urban cu câteva lumini, cu puțină procesare telefonul reușește să scoată niște poze decente, chiar impresionante. Sunt niște reflexii care apar în jurul becurilor, dar nu-s o problemă.
Dacă este genul de scenă în care 80% din cadru este întunecat, atunci face o poză cu expunere prelungită de 1-2 secunde, însă nici după ce o procesează nu reușește să scoată o poză în care cadrul să fie luminat. Aici se vede diferența între un mid-range, fie el și foarte bun și un flagship.
Filmează 40K @ 60 fps (mostră în video la minutul 6:04) sau maxim 30 fps dacă activezi Live HDR. Action Mode-ul (adică funcția de stabilizare) scade rezoluția maximă de filmare la 1080p.
Mi-a plăcut și camera de selfie, mai ales pe modul Portrait, unde are un slider pentru controlul separării de fundal.
Nothing Phone (1) a apărut de nicăieri și a luat multe persoane prin surprindere, însă mă bucur că nu a fost un “one hit wonder”. Din punctul meu de vedere Nothing Phone (2) merge într-o direcție foarte bună. Carl Pei înțelege foarte bine lumea smartphone-urilor, nu degeaba a atras de partea lui investitori precum inventatorul iPod-ului, CEO-ul Reddit, co-fondatorul Twitch și pe Casey Neistat. Omul știe să își aleagă bătăliile și știe ce specificații să pună pe un telefon astfel încât să ofere un pachet corect și dorit.
Nothing Phone 2 are un design unic, care îl face dezirabil, are un software simplist, cu funcții inteligente, un display foarte bun, un chipset foarte bine ales, autonomie ok și singurul compromis este la cameră. Însă este un compromis făcut cu cap. Camera de la Sony este de ajuns de performantă pentru utilizatorii normali, chiar și pentru cei un pic mai pretențioși, care știu însă cum să o folosească. O cameră mai performantă nu s-ar fi justificat și ar fi ridicat drastic prețul telefonului.
Și că tot vorbim de preț, varianta testată de mine, cu 256GB stocare și 12 GB RAM era inițial la 3.500 lei în momentul video-ului. De Black Friday însă a fost redus la 2.700 lei, iar acum este la 2.900 lei. Aș zice că peste 3.000 de lei, Nothing calcă pe gheață subțire cu acest telefon, pentru că se apropie de prețul unui flagship. Mă refer aici la Galaxy S23 cu 128 stocare și 8 GB RAM. Orice preț sub 3000 de lei l-aș considera ok. Iar varianta de 512 GB stocare este încă la ofertă, la 3.200 lei, redus de la 3.716.
În concluzie, Nothing Phone (2) este un upper-mid-range pe care l-aș recomanda fără rețineri. Să vedem ce accesorii mai scot ca să creeze un ecosistem în jurul telefoanelor și cum se descurcă la partea de customer support și prevăd un viitor mare pentru Nothing.
Poate v-am mai spus prin Tech News, poate nu, dar mai demult au apărut zvonuri care spuneau că cei de la Xiaomi au de gând să scoată pe piață o mașină. Acum se pare că Xiaomi a început formalitățile pentru a înregistra mașina în China. Și se pare că este vorba despre două versiuni ale aceluiași autoturism: Xiaomi SU7 și SU7 Max. Au apărut chiar și fotografii.
Behold:
Ca dimensiuni vor măsura 4,997 x 1,963 x 1,455 mm, deci măricele. Mai jos aveți o poză cu modelul inclusiv din spate:
Diferențele la nivel estetic sunt subtile între cele două modele. Specificațiile sunt însă de top. Modelul simplu va avea un motor pe puntea spate ce va dezvolta 295 CP și va propulsa mașina până la 210 km/h, în timp ce modelul SU7 Max va fi AWD cu un motor de 370 CP față și 295 CP spate.
Din punct de vedere al software-ului, zvonurile spun că mașina va veni cu noul sistem de operare HyperOS, care va unifica toate produsele brandului, atât smartphone-urile, cât și produsele IoT și mai nou… mașinile.
Sincer să fiu, sunt tare curios ce deznodământ va avea această poveste, pentru că mi se pare trasă la indigo cu ceva ce a făcut Huawei. Doar că Huawei a lansat o mașină cu specificații mai… normale. Și până la urmă i-a pus și un motor termic de 1.5l care funcționează ca Range Extender, că nu strică.
Xiaomi în schimb vine cu niște specificații de supercar, cumva în contradicție cu spiritul judicios în care Xiaomi își abordează linia de produse. Oare care-i planul? Chiar vor s-o vândă? Sau fac câteva unități pentru proof-of-concept pentru ca publicul lor să rămână în minte cu ideea de “performanță” și să cumpere mai cu spor telefoanele lor mid-range gândindu-se la mașină 😛 ?
Când am fost în Irlanda aveam nevoie de niște încălțăminte impermeabilă pentru mers mult pe ploaie. Am fost la Decathlon și am luat ceva rapid, așteptându-mă să-i port foarte rar. După ce am mers din Dublin până în Belfast (cu mașina :P), am realizat că încălțările respective sunt chiar foarte confortabile. Așa că am continuat să le port și acasă. Și le-am cam purtat din 2017 până anul acesta, când în sfârșit și-au dat sfârșitul. Vreo șase ani de purtat în fiecare primăvară și toamnă prin jurul casei.
Nu am mai găsit același model la Decathlon, dar am găsit acest model, pe care l-am cumpărat în locul modelului NH300.
Dacă n-ai ști modelul precedent n-ai zice că s-a schimbat ceva. Mi se par destul de ok încât să-i pot purta și la blugi în drum spre muncă. Din punct de vedere al impermeabilității, în ceilalți nu mi-a intrat niciodată apă. Iar din punct de vedere al căldurii, de regulă îi purtam până când temperatura se apropia de zero grade.
Și pentru că m-am înțeles așa bine cu ei, acum mi-am luat și varianta mid de iarnă. Am deja bocanci groși de iarnă pentru vreme hardcore și ghete de piele ca să fie mai pentru smart-casual. Realitatea este însă că în ultimele ierni din București nu prea le-am mai folosit deloc. Erau ambele prea mari și butucănoase și preferam încălțăminte mai subțire și mai confortabilă decât groasă, călduroasă, dar care să îmi obosească piciorul. Aveam nevoie de ceva mai confortabil și mai subțire, pentru mers prin jurul casei. Am căutat de Black Friday ceva mai de soi și n-am găsit. Așa că am luat acum de la Decathlon.
La cele din urmă există și varianta pe bleu-marin + maro, care-i un pic mai veselă. Eu le-am ales pe cele negru cu gri. Poate nu-s cele mai arătoase încălțări, dar mie îmi trebuie să fie rezistente și ușor de curățat. Atunci când ies pe afară cu copilul neam cu iepurașul Duracel, voi fi invariabil călcat pe picioare. Deci încălțările fancy sau în culori mai deschise sunt mai greu de curățat și nu mă avantajează.