Grupul Fratelli a lansat începând din 28 ianuarie Carnivale Food Market, un food market (sau “food festival”, cum vreți să-i spuneți), unde se va plăti exclusiv cashless.
Acesta se află la parterul clădirilor Vastint din Splaiul Unirii 165 (adică acele clădiri cu Impact Hub și sediul Zitec, peste drum de stația de metrou Timpuri Noi).
Sunt deja cinci restaurante acolo: MEATic by Adi Hădean, Camionetta, Gattini Pasta, Japanos, Delicii pe Roți, și în curând va fi și Zaitoone. Cel mai entuziasmat sunt pentru MEATic, unde sper să găsesc porc ‘n’ pită.
Și Camionetta sună bine, iar celor cărora vor să guste mâncare libaneză bună, le recomand să încerce Zaitoone.
Bună ideea cu acest food market. A mai fost o încercare undeva pe la Unirii (Wahaka parcă se numea?), dar nu mai știu ce s-a întâmplat acolo între timp. Plus că niciodată n-am înțeles de ce nu i-au spus Wakanda direct.
În fine, mi-ar plăcea să văd o astfel de piață permanentă de o mai mare anvergură, ca piețele din Italia (visez frumos la Mercato Centrale din Florența acum).
Rata de conversie este procentul de oameni care plasează o comandă într-un magazin online, raportat la numărul de oameni care-l vizitează. Dacă din 100 de oameni care accesează site-ul, unul dintre ei plasează o comandă, înseamnă că rata de conversie este 1%.
Am primit un comunicat de la Omniconvert, o companie de software marketing, care a calculat rata de conversie pentru cele 300 de magazine online pe care le reprezintă. Și mi se pare interesant pentru cei care sunt la început de drum cu un magazin online, ca să vadă dacă se înscriu în media categoriei din care fac parte sau nu.
Așadar, Omniconvert spune că în 2018, rata de conversie medie a magazinelor online românești a crescut față de 2017, de la 1.30% la 1.53%. Tot ei spun că rata de conversie crește în funcție de traficul magazinului. Pentru magazinele cu mai puțin de 100.000 de vizite pe lună rata de conversie este de 0.93%, în timp ce pentru cele cu 2 milioane de vizită pe lună, rata este de 1.57%.
În ceea ce privește rata de conversie pentru fiecare categorie în parte, este mai jos:
Produse pentru sănătate (ceaiuri, suplimente) – 0.8%
Baby – 0.8%
DIY – 0.7%
Produse educaționale – 0.7%
Altele – 0.7%
Luxury – 0.6%
Băuturi – 0.2%
Produse supermarket – 0.2%
Mă așteptam ca la food delivery să fie mare rata de conversie. Valoarea comenzii este mică, și atunci când ți-e foame, nu mai stai la discuții. La fel și produsele pentru animale. În caz că alegi niște hrană care nu-i place animalului, nu este o eroare de nereparat.
Mă surprinde rata mare de conversie a librăriilor online. Eu caut în vreo 4-5 locuri înainte să caut o carte. Iar Beauty-ul și Fashion-ul, deși au o rată de conversie bună, mi le imaginam mai sus. Parcă sunt tipurile clasic de comerț destinat “impulse buy”-ului.
Pentru luxury este normal să fie o rată de conversie mică. Pentru că oamenii preferă să vadă produsul “pe viu” înainte să-l cumpere și drept urmare, achiziția se finalizează de cele mai multe ori offline. La fel și pentru băuturi, Facebook și Google au politici care îngrădesc reclamele la băuturi alcoolice.
Pentru produsele de supermarket nu am însă o explicație. Îmi imaginam o rată de conversie mai mare aici, pentru că implică niște alegeri simple și o valoare a comenzii mici. Ce-i drept, nici noi nu am cumpărat niciodată online astfel de produse.
În privința platformei de pe care se fac comenzile, desktop-ul conduce în continuare, deși traficul pe mobil este mult mai mare.
În concluzie, dacă vreți să deschideți un magazin online, sau dacă aveți deja unul, acum știți către ce rată de conversie ar trebui să țintiți.
Primul lucru pe care l-am spus despre carte a când am primit-o ca : “ah, sper să fie mai multe despre viața lui decât despre alergare”. Apoi am citit prologul și m-am liniștit.
27 de pași este mai mult o carte de aventură decât una autobiografică, iar Tibi Ușeriu pare un fel de Papillon al zilelor noastre. Chiar și cu pauza de zece ani în care a stat închis, cred că și-a trăit viața mai intens decât o vom trăi mulți dintre noi. Mi-a plăcut că în carte nu a încercat să pară un erou, nu a încercat să pară amuzant sau să se victimize. A scris despre viața lui, așa cum o trăiește.
A doua temere a fost că Tibi nu va reuși să transmită evenimentele cu același talent ca cel al unui scriitor. Fals. Deși nu sunt pasionat de fenomen, chiar și capitolele despre alergare m-au captivat datorită stilului narativ. Dacă a scris-o el și nu a avut un ghost writer, este o realizare și mai mare.
Samsung S9 este în continuare un telefon foarte bun. Dacă ne aducem un pic aminte, printre highlight-urile de la lansare se numărau:
camera cu diafragmă variabilă între f/1.5 și f/2.4;
super slow motion la 960 cadre pe secundă;
sunet stereo, căști AKG și Dolby Atmos
Și bineînțeles, toate celelalte calități pe care le au flagship-urile Samsung. Display excelent, cameră foto/video foarte bună și hardware performant. Samsung S9+ are și o a doua cameră, cu zoom 2x, foarte utilă. Pentru cei reticenți la schimbări, nu au notch pentru cameră, dar au jack de 3.5 mm.
Doar că prețul de la lansare era atunci aproape 4000 de lei. Un preț prea mare din punctul meu de vedere, pentru un telefon care nu aducea destule argumente pentru a a face upgrade-ul de la generația anterioară.
Fast forward până în 2019, prețul pentru un Samsung S9 este acum în jur de 2.800 de lei pe eMAG. Cu alte cuvinte, o scădere de 30% a prețului. Asta dacă nu socotim vreo reducere cu ocazia vreunei campanii speciale.
Din această cauză, dacă aveți un telefon mai vechi și vreți să faceți upgrade-ul către Samsung, cred că acum este un moment bun. Mai este un pic până la lansarea lui S10, deci prețul lui Samsung S9 nu se poate duce decât în jos. Pe lângă asta, este în perioada în care Samsung încă mai oferă update-uri majore de soft. De exemplu la începutul lui februarie, S9 ar trebui să primească Android Pie. Acum cred că este balansul perfect între funcții și prețul pe care îl plătiți pentru el.
Din experiențele anterioare am constatat că decât să dai banii pe un mid-range de generație nouă, mai bine cumperi un flagship de anul trecut.
Le-am tot cumpărat alor mei mid range-uri care peste un an mergeau mai greu decât trenurile CFR-ului. Așa că ori se chinuiau cu ele încă un an, ori ajungeam să cumpărăm unul nou în mai puțin de doi ani. Nu era chip să-i conving că ar fi mai bine să investească într-un telefon mai scump, care să nu devină frustrant de folosit în șase luni. Până când i-am dat tatălui meu S6-le pe care îl aveam eu înainte. Și pe care el îl are și acum, pentru că merge brici, și el nu are motiv să-l schimbe.
Asta se întâmplă din două motive. Producătorii nu se obosesc cu update-uri pentru telefoane mid-range pentru mult timp, în schimb pentru flagship-uri își mai dau silința. Încă un factor important ar fi baza de utilizatori. Flagship-urile ajung în mâinile mai multor useri, și din această cauză, dezvoltatorii de aplicații optimizează mai bine pentru telefoanele cele mai folosite.
În concluzie, dacă vă înțelegeți cu telefoanele de la Samsung și ați amânat să faceți upgrade, acum se apropie momentul optim pentru un Samsung S9.
Viorica Dăncilă a spus astăzi că Guvernul își asumă adoptarea monedei euro până în 2024 și că a trimis la CE planul național de adoptare a euro.
Întrebarea este: cât de mult ne putem baza pe această declarație? Nu de alta, dar pentru a adopta moneda Euro, trebuiesc îndeplinite niște criterii. Cum ar fi stabilitatea prețurilor, deficit mai mic de 3% din PIB, datorie publică mică, stabilitatea cursului de schimb șamd.
Din vorbe, stăm foarte bine. Avem creștere economică, orașe smart cu locuitori smart, și cormorani care fac baie în piscină. Dar dacă vrem să fim serioși…
Avem încredere că o persoană care nu este în stare să conducă o frază până la capăt, vorba lui Exarhu, va conduce trecerea de la lei la euro?
Pe lângă asta, guvernul PSD ar trebui să expire până prin 2020. Deci nu e ca și cum și-ar putea asuma până la capăt această tranziție.
