Îmi plac lucrurile care se plătesc singure. Știți probabil aceste token-uri pentru interfoanele de la bloc. Probabil că peste 60% interfoanele din blocurile din București au acest sistem de deschidere.
Eh, la un moment dat am pierdut un set de chei. Am schimbat butucul de la ușă și am mers la centrul de copiat chei din Brico Depot Băneasa ca să fac și o copie pentru acest token. La momentul respectiv, acum 4-5 ani, m-a costat 15 lei. Mi s-a părut scump, dar nu asta a fost neapărat problema.
Am ajuns acasă și aveam de dus două sacoșe mari de cumpărături sus. Am luat-o pe prima din mașină, am deschis ușa de la intrarea în scară cu noul token și am dus sacoșa sus. Am coborât, am luat a doua sacoșă, am dat să deschid ușa de la intrarea în scară, iar noul token deja nu mai funcționa.
Zilele trecute am văzut acest aparat pe eMAG, mai ieftin decât pe Temu chiar. Am dat 35 de lei pe el și a venit cu 3 token-uri în pachet. Practic din cele 3 token-uri și-a scos deja banii. Cine credeți acum că are token-uri la toate seturile de chei?
În fine. Așa mi-a venit ideea acestei postări. M-am gândit că ar fi bine să fac o listă mai mare cu astfel de produse, dar nu mi-au venit foarte multe în mine. Drept urmare m-am gândit că ar fi fain să vă întreb și pe voi, poate facem o listă mai mare. Voi ce exemple de produse care s-au plătit singure aveți?
eMAG a organizat o conferință în care reprezentanții săi au discutat un pic despre parcursul celui mai mare magazin online din România în ultimii 25 de ani de existență, dar și despre planurile pentru următorul an fiscal.
În ciuda multiplelor crize interne și externe, inflație și creșteri de euro, eMAG stă totuși bine.
Vizitele pe eMAG.ro au depășit pragul de 1 miliard de vizite în 2025, în creștere cu 79 de milioane comparativ cu anul precedent;
Platforma eMAG România a generat vânzări de 10,6 miliarde de lei în anul 2025, în creștere cu 3,9%, și 87,2 milioane de produse vândute, în creștere cu 9,1%;
Genius a ajuns la 1,5 milioane de utilizatori în România, iar MyWallet a fost folosit de 400.000 de clienți.
În momentul de față sunt 38 de milioane de oferte pe platforma eMAG, o creștere cu 10 milioane față de anul trecut. Este o creștere impresionantă aici, care a contribuit și la creșterea numărului de produse comandate la aproximativ 19 produse comandate de un client într-un an. Indirect, este o creștere atribuită tot AI-ului, pentru că spuneau că AI-ul crește viteza de listare a produselor și din această cauză, în 2025 au fost listate cu 50% mai multe produse decât în anul precedent.
Am fost impresionat și de numărul mare de abonați Genius. Sau de fapt de rata mare de creștere. Au ajuns la 1.5 milioane de abonați Genius în România, din care 300.000 de abonați adăugați anul trecut.
Și Wallet-ul se bucură de o creștere consistentă. 400.000 de clienți eMAG au folosit MyWallet, în creștere cu 130.000 față de anul trecut. Aici este însă cumva normal, a scăzut puterea de cumpărare, iar oamenii apelează mai des la astfel de soluții.
Ce noutăți pregătește eMAG cu ajutorul AI-ului?
Următorul pas este să integreze iZi în mai multe zone din site-ul eMAG. Va fi integrat mai bine și pe pagina de produs și va fi contextual. Adică dacă îl deschizi de acolo, asistentul va fi pregătit să răspundă la întrebări legate de produsul respectiv.
Checkout-ul se va putea face direct din iZi. Adică îi ceri ceva și nu va mai trebui să ieși din chat pentru a plăti. Îi poți spune direct “comandă produsul x la easybox-ul meu preferat”.
De asemenea, eu am observat că iZi a început să se uite mult mai bine în comenzile precedente și devine deci mai util, ca în fotografia de mai jos. Acesta este vinul, în caz că vă întrebați.
Nu în ultimul rând, iZi va putea procesa imagini și voce. Există deja o funcție de căutare pe baza fotografiei iar în curând va fi integrată în iZi.
Eu folosesc cam la 1/2 vizite AI-ul apropo. Îl folosesc uneori pentru sugestii, alteori pentru filtrare mai bună. De exemplu pentru acest articol, l-am pus să îmi facă o listă cu TV-urile noi din 2026, clasificate în funcție de tehnologie. Sunt curios dacă voi îl folosiți.
Cum vor să rezolve cu produsele “neconforme”?
eMAG folosește acum AI și pentru a bloca produsele contrafăcute. Spun ei că 99% dintre produsele semnalate cu probleme sunt verificate și blocate în maximum 120 de minute. Însă au mai făcut ceva interesant. Au creat o platformă în care integrează brandurile, astfel încât și reprezentanții acestora să vegheze asupra produselor care se listează. Deocamdată în platformă avem:
Explicație pentru taxa pentru servicii operaționale
S-a atins și acest subiect. Din punctul meu de vedere este clar de ce a apărut această taxă, însă au explicat și ei pentru claritate. Sunt două motive pentru care a fost adăugată acea taxă de câțiva lei la fiecare comandă. Primul ar fi creșterea costurilor pentru operarea platformei (eu prin asta înțeleg că a crescut costul electricității), iar al doilea ar fi creșterea costurilor legate de combustibil. Au spus că ei își făcuseră planuri pentru motorină la 8 lei, iar pe fondul războiului din Iran, creșterea la 10 lei i-a dat peste cap.
În concluzie, din august 2025 se simte reticența la achiziții noi din partea clienților. Se cumpără mai puține produse mari/scumpe (TV-uri, electrocasnice, mobilier), însă strategia eMAG este să compenseze acea pierdere prin vânzarea mai multor produse de valoare mai mică, însă cu recurență mai mare.
Probabil că cel puțin anul acesta și în 2027 o vom duce cam la fel.
Hyundai Tucson 2027 se apropie de lansarea oficială. Există puține detalii cu privire la exteriorul celei de-a cincea generație de Hyundai Tucson, însă interiorul tocmai a fost dezvăluit accidental.
Hyundai Tucson este unul dintre cele mai populare SUV-uri din România și se află în top ca vânzări la nivel global. Aflat la a patra generație, modelul a primit în 2025 un facelift destul de discret la exterior și un pic mai consistent la interior.
La facelift-ul din 2025, Hyundai a unit display-ul pentru instrumentarul de bord cu cel pentru infotainment, a renunțat la butoanele de tip touch și le-a înlocuit cu butoane fizice, a mutat selectorul de direcție de pe consola centrală în dreapta volanului, iar logo-ul Hyundai de pe volan a fost înlocuit cu cele 4 puncte corespunzătoare literei “H” pentru codul morse.
Hyundai Tucson 2027 schimbă din nou fundamental design-ul interiorului și ca să fiu sincer, nu îmi plac neapărat noile modificări.
Display-ul panoramic curbat de 12.3″ se transformă într-un display central de 17″, care va integra noul sistem Pleos Connect, bazat pe Android Automotive și puternic infuzat cu AI. Zvonurile spun că ar trebui să existe și un display de 9.9″ pentru instrumentarul de bord, însă eu nu îl văd în fotografia spion.
Eu nu sunt un adept al acestui display central opulent în detrimentul display-ului pentru instrumentarul de bord.
Volanul este și el schimbat și capătă acum o formă de pătrat rotunjit. Din nou, mi se pare că volanul actual arată excelent și că nu existau motive reale pentru a fi schimbat.
Îmi place în schimb că au rămas fideli ideii de butoane fizice pentru volum și pentru setările climei.
Cu exteriorul nu sunt încă fotografii, decât cele care au surprins mașina complet camuflată. Totuși, am văzut niște randări care sunt foarte promițătoare. Se pare că Hyundai va adopta un design mai “boxy”, cu mai multe unghiuri ascuțite și cu o semnătură luminoasă în stilul acelei benzi de led de la Kona.
Noul Tucson va fi prezentat oficial spre finalul anului 2026 și va ajunge prima dată pe piața din America de Nord, în 2027.
Black Sea Defense, Aerospace and Security International Exposition este una dintre cele mai mari expoziții internaționale de tehnică militară, aerospațială și de securitate din Europa de Sud-Est. A avut loc săptămâna trecută la Romaero și pentru că îmi place tehnica militară și eram prin zonă, am vizitat și eu expoziția.
Am văzut acolo de la tancuri și drone la roboți, arme și muniții. Și pe lângă asta o mulțime de tehnologii impresionante. Îmi pare foarte rău că nu am alocat mai mult timp pentru vizită, pentru că nu m-aș fi plictisit o zi întreagă acolo.
Unul dintre evenimentele care au avut loc acolo a fost semnarea unui memorandum de înțelegere dintre S. Carfil SA, MATE-FIN și Alford Technologies pentru EOD (Explosive Ordnance Disposal), breaching și explozibili de mare putere. EOD se referă la operațiunile pentru identificarea și neutralizarea dispozitivelor explozive (improvizate sau nu). Breaching-ul este un termen de la sine înțeles, care se referă la diverse tehnici de a pătrunde în anumite spații.
Pe scurt, se urmărește ca cei de la Carfil SA să producă aceste dispozitive, înglobând tehnologia celor de la Alford Technologies și expertiza celor de la MATE-FIN. Deocamdată este doar o înțelegere pentru o colaborare pe viitor. Detaliile cu privire la calendarul de implementare, etapele tehnice, eventualele investiții și proiectele concrete vor fi definite ulterior.
Cum arată dispozitivele produse de Alford Technologies?
Alford Technologies are o mulțime de “soluții” pentru diverse provocări și, ca să fiu sincer, aceste soluții nu arată așa cum mă așteptam. Am fost luat total prin surprindere.
De exemplu, mai jos vedeți “problema”: o ușă securizată pentru obiective critice produsă de românii de la Alu Glass Technik. Este genul de ușă care se pune la intrarea în ambasade sau la alte astfel de obiective care au nevoie de securitate. Așa arăta ea de nouă:
Iar ce vedeți mai jos este rezolvarea. În jurul ușii puteți observa “soluțiile”. Adică diverse dispozitive produse de Alford Technologies, care, după cum spuneam, nu arată așa cum v-ați aștepta.
Ce vedeți în partea din dreapta sus se numește “MiniMod”. Este practic o carcasă de plastic (poate fi printată 3D) cu două recipiente la interior. Unul pentru explozibil plastic, celălalt pentru apă. Apa este de fapt proiectilul. Încărcătura explozivă direcționează apa astfel încât aceasta să penetreze geamul securizat sau metalul. Video aici.
Dacă vă uitați în poza cu ușa distrusă, veți vedea că peste tot în jurul ei sunt astfel de dispozitive. Principiul este același: folosesc o cantitate mică de explozibil și apă pentru a direcționa apa drept un proiectil cu forță de tăiere.
Pentru probleme mai serioase se poate folosi acest Gatecrasher, care se încarcă cu explozibil și poate face găuri în pereți de cărămidă sau de beton. Video aici.
Cei de la Alford Technologies au și soluții… portabile:
În acea sticlă de 250 ml se pun maximum 50 de grame de explozibil. Bineînțeles, au și variante de 0.5 l și de 1 litru.
Care vor fi aplicațiile lor?
Ați văzut probabil că, având în vedere războiul de la graniță, periodic mai apar diverse pericole. Mine prin Marea Neagră, drone prăbușite pe undeva. Zilele trecute au găsit un proiectil neexplodat într-o curte din Tulcea.
Aceste dispozitive ajută la “dezamorsarea” controlată a dispozitivelor explozive improvizate (sau nu). Cu expertiză și prin folosirea apei, dispozitivele de la Alford Technologies pot separa încărcătura explozivă de detonator, pot arde încărcătura explozivă (în loc să o detoneze) sau o pot detona limitând deflagrația și astfel perimetrul care trebuie evacuat devine mai mic.
Aseară m-am uitat la Eurovision 2026. Nu pentru că acest concurs ar avea vreo relevanță în anul 2026. Nu am mai făcut asta de peste 10 ani. M-am uitat aseară mai mult din amuzament. Se vede de la o poștă că Eurovision nu este un concurs muzical, ci mai degrabă un concurs de popularitate între țări, câștigat prin diverse alianțe.
Majoritatea melodiilor sau reprezentațiilor erau copiate. Danemarca a venit cu HIM în concurs, Cipru cu Shakira pe manele, Australia cu Celine Dion, Austria cu Kraftwerk pe Macarena, Croația cu niște blesteme din Lord Of The Rings, Grecia cu Gangnam Style grecesc, Italia cu Toto Cutugno șamd.
Am spus din start că Bulgaria cu Skrillex-ul feminin va câștiga. Nu era greu să-ți dai seama că singura melodie fredonabilă/earworm/bumtzi-bumtzi din concurs va câștiga.
Eurovision se câștigă mai mult prin votul publicului și nu vrea nimeni să plângă pe lălăieli de inimă albastră. Mă amuza maxim dublajul comentatorilor români, care explicau despre vibrato, viori, stil pop-rock, sintetizatoare și voci complexe, când în realitate nimănui nu-i păsa de asta, pentru că, din nou, nu este un concurs de performanță muzicală.
Trecând peste performanța Bulgariei… sunt surprins de poziția României. Mi-a plăcut întotdeauna melodia României, un fel de combinație între Tarja Turunen și Lady Gaga. Din punct de vedere tehnic, vocal, instrumental, al complexității etc. este cu siguranță undeva în top 5 melodii de la Eurovision de anul acesta. Nu mă așteptam însă la locul 3, ci preziceam mai degrabă un onorabil loc 6-7.
Mi s-a părut amuzant și cum țările vecine s-au cam votat între ele, până și cele care au avut “mici” certuri în istorie, cum au fost Serbia și Croația. România n-a primit însă 12 puncte de la niciunul din vecini. Ucraina ne-a dat 3 puncte, Bulgaria 0 puncte, Serbia 0 puncte, Moldova 0 puncte. Iar juriul din România a dat 1 punct Ucrainei, 0 Bulgariei, 0 Serbiei și 10 Moldovei. Explicația mea de aici este că probabil delegațiile ar fi trebuit să se înțeleagă între ele cum se votează, dar probabil nu s-au înțeles 🙂
În altă ordine de idei, mi-a plăcut melodia Israelului:
Dar din nou, Eurovision este un business. Voi v-ați duce business-ul într-o țară în război sau într-o țară care tocmai a trecut la moneda euro? Exact 🙂
Și un gând final: oare chiar nu face nimeni legătura între faptul că România nu câștigă niciodată Eurovision și faptul că nu avem o sală de spectacole decentă?
La un moment dat m-am enervat pe platformele de streaming și am început să tai din ele. Până în acel punct aveam abonament la toate platformele. Apoi am realizat că n-ar fi rău să le mai răresc.
Primii care au căzut au fost Amazon Prime, la care prețul nu mi se părea pe măsura aceea ce oferă. În fine, The Grand Tour s-a terminat, la Rings Of Power întârzie sezonul, au anulat The Wheel Of Time, am anulat și eu subscripția.
Apoi următorul care a căzut a fost SkyShowTime, unde sezonul 2 din The Jackal întârzie și am terminat cu Mobland.
Am rămas cu HBO Max care e gratis prin RDS, Netflix unde mai găsesc câte ceva periodic și cu Disney+, unde există Bluey și Spiderman, deci nu avem cum să ne atingem de el. La Disney+ pare cel mai mare flux de conținut. Netflix e pe locul doi (și nu-l văd bine pe termen lung), iar HBO Max… dacă nu era gratis de la operator, nu l-aș fi plătit.
Am făcut însă o chestie de care sunt destul de mulțumit. Am legat aceste 2 conturi la un card de Revolut unde periodic uit să alimentez. Ideea este că dacă nu mă uit recurent la ceva anume pe vreuna din cele două platforme, abonamentul se închide (din lipsă de bani), iar eu uneori nu realizez asta. S-a mai întâmplat să treacă și o lună-două fără să văd ceva, deci practic pe acele luni nu plătesc. Bag bani pe card când aflu că apare câte un film sau un serial nou pe care vreau să-l văd. Pay per view 🙂
