Nu neapărat pentru că aveam nevoie, ci pentru că am vrut să fac un test. Ideea mi-a venit când tatăl meu m-a întrebat cum ar putea să conecteze mașina la WiFi pentru actualizarea hărților de la navigație. De curând am instalat la noi în apartament un router nou pe WiFi 6 și știam de dinainte să-l cumpăr că acesta nu are emisia așa de puternică precum cel vechi. Uneori recepția e cam palidă chiar și în dormitor. De fapt nu ar fi palidă pentru un om normal, ci doar pentru exigențele mele 🙂
Routerul este în sufragerie, sufragerie care este cu fața spre o stradă. Dormitorul este pe partea cealaltă a blocului, cu fața spre altă stradă și spre mașină. Anyway, am vrut să văd dacă pot să-i extind raza de acțiune de la etajul trei până în parcare.
Așa că am pus mâna pe un Tenda A21 și l-am băgat în priză. E un range extender dual band pe care scrie că acoperă până la 275 mp. Deci o viluță. L-am băgat în priză în hol (la mijlocul drumului între sufragerie și dormitor) și l-am configurat.
BTW, configurarea a fost foarte rapidă. Setezi o parolă de logare la Range Extender, apoi selectezi ce rețea vrei să extinzi, dai numele noii rețele și aia a fost.
Interfața Range Extender-ului este destul de simplistă. Îți arată ce dispozitive sunt conectate, poți seta modul de funcționare între “range extender” și “access point” , poți selecta dacă să-ți afișeze rețele separate pentru 2.4 GHz și 5 GHz și cam atât. Singurul lucru pe care mi l-aș fi dorit în plus ar fi fost ca pagina de administrare să fie mobile friendly. Am rezolvat ținând telefonul în “landscape”, old school 🙂
Iată și două teste de viteză. Ambele făcute în dormitor, stând pe pat. Primul este pe wifi-ul routerului, al doilea este prin range extender.
Revenind la ideea cu mașina. Dragi bărbați din lumea întreagă, acum știți care e soluția când mai faceți câte o glumă proastă cu soția sau când uitați de vreo aniversare. Dacă tot dormiți în mașină, măcar să meargă YouTube-ul 🙂
Iată un lucru interesant. Lidl are începând de astăzi în ofertă mai multe produse Smart Home care funcționează pe protocolul ZigBee. ZigBee este același protocol low power pe care se bazează și Philips Hue. Citind mai multe pe internet am aflat că în aplicația Philips Hue se poate adăuga cam orice dispozitiv pe ZigBee. Deci și aceste produse de la Lidl.
Așadar dacă aveți un Philips Hue Starter Kit cu bridge și nu vă îndurați să cheltuiți mai mulți bani pe becuri Hue, puteți lua becuri de la Lidl. De exemplu un bec Philips Hue de 9W și 806 lumeni costă 100 de lei, pe când becul similar de la LIDL costă 50 lei.
Diferența este și mai mare în cazul prizelor. O priză Philips Hue este minim 150 lei, în timp ce o priză smart Silvercrest de la Lidl este 60 de lei. M-am uitat pe specificațiile ei și este destul de serioasă. Rezistă la 16A și maxim 3.8 kW, deci un aparat electrocasnic mai serios cum ar fi un convector ar trebui să nu îi pună probleme.
În ofertă mai este este și o plafonieră cu LED de 22W. Măricică, are un capac semitransparent, pare mișto pentru decor sau lumină ambientală, dar parcă la 240 lei nu mă face să zic “shut up and take my money”.
Lidl are și propriul gateway cu Zigbee la un preț foarte bun dacă doriți să vă construiți toată infrastructura de Smart Home în jurul aplicației de smartphone Lidl Home. Evident, dacă vreți neapărat puteți conecta și becuri Hue la gateway-ul Lidl, but why would you? Problema pe care o văd eu aici este că produsele acestea de smart home nu sunt permanent în oferta Lidl. Deci dacă vă decideți peste o lună că ați mai vrea un bec, ghinion. Va trebui să așteptați următorul sezon 🙂
Bineînțeles, toate produsele funcționează și individual, doar cu aplicația Lidl Home. Și ca orice produs de acest gen, poate fi integrat în Google Home.
UPDATE: No they don’t! Am cumpărat o priză și un bec și am testat. Dacă vreți să le folosiți trebuie neapărat cumpărat bridge-ul.
Este acel moment al anului în care ne adunăm cu toții în jurul Google-ului pentru a râde de topul căutărilor pentru România. Haideți să vedem ce avem anul acesta 🙂
Cele mai populare căutări pe Google, din toate categoriile
Nu știu dacă să mă bucure faptul că fotbalul este în continuare mai popular decât COVID19 sau nu.
Cele mai populare căutări care încep cu “când…?”
Bineînțeles, este mai important când este Black Friday 2021 decât când începe școala. Pentru că știm cu toții că școala în România s-a terminat de câțiva ani și nu pare să mai înceapă vreodată.
Cei mai căutați termeni din educație
Cele mai căutate emisiuni TV
Google spune că majoritatea au căutat folosind termenul greșit: “șefi la cuțite”, la fel cum au căutat cocovin acum câțiva ani. Ca să nu mai existe confuzii, propun redenumirea emisiunii în “boși la cuțite”.
Cele mai căutate evenimente sportive
Cele mai căutate filme și seriale
Ok, poate trebuie să văd și eu Squid Game.
Cei mai căutați oameni
Pe Google, nu de către Interpol. Mă bucur să o văd pe Alexandra Dinu pe primul loc, mai ales că n-am habar cine este. În rest, cu excepția locurilor 5, 8, 9 și 10, topul pare într-adevăr cu oameni.
Cele mai căutate rețete
Să fac spume dacă știam că locul 1 este ocupat de numele unei prăjituri. Banana bread dezamăgește și cade pe locul 3 față de anul trecut.
Cele mai căutate simptome
Aici nu prea este de glumit ci mai degrabă aș face recomandarea tuturor să dea search despre simptome mai întâi la medici și apoi pe Google.
Aș fi tentat să spun că e nasol că depresia și anxietatea sunt în top, dar cred că totuși este un lucru bun că oamenii conștintizează că aceste boli există și încearcă să se documenteze despre ele.
În rest, dacă mai aveți câteva momente libere, vă invit să ne amuzăm și de:
Topul căutărilor Google din 2020 – Hai că parcă stăm mai bine anul acesta la categoriile “filme” și pare că au dispărut dietele din peisaj. E de bine, înseamnă că suntem un neam de oameni fit.
La un an și un pic de când Philips a anunțat noua gamă White de becuri puternice, le-am găsit în sfârșit și în România. Am cumpărat un astfel de bec de 1521 de lumeni cu soclu E27, l-am primit și l-am montat ca bec principal în sufragerie. Acum îi pot spune lui Google Assistant “Let there be light!” și brusc o lumină orbește piloții avioanelor care trec prin zonă. Iată-l mai jos, aprins în culoarea “Lightsaber Blue”:
Problema mea era că până acum cel mai puternic bec Philips Hue avea doar 806 lumeni. De ajuns pentru lumină ambientală, dar insuficient pentru lumină de lucru. Așa că noi aveam 2 veioze cu Hue în sufragerie, iar becul principal nu era Hue (lucru inacceptabil!).
Acest model de bec se numește “Philips Hue 13.5W E27 White and Color Ambiance”, l-am comandat de ante-Black Friday de la etbm (care aparent vine de la e-tobimar) și a venit în atâtea zile lucrătoare 🙂
Cam o lună a durat în total. De pe 2 noiembrie până pe 7 decembrie. Ca orice produs Hue a fost obscen de scump. Eu am dat pe el undeva pe la 300 de lei.
Este un pic mai mare decât Hue-urile clasice, iar pe el scrie că atinge 1200 de lumeni la temperatură de 2700k și 1521 lumeni la 4000k, adică exact la temperatura care îmi place mie. Am mai văzut altele cu mulți lumeni, dar de lumină caldă, care pentru citit sau făcut diverse poze pentru blog nu mi se pare ok.
Noua gamă este de fapt împărțită în trei categorii.
Philips Hue White – Becuri cu temperatură de culoare de 2700k la care nu se poate varia decât intensitatea;
Philips Hue White Ambiance – Becuri la care se poate varia atât temperatură de culoare între 2700k și 4000k cât și intensitatea;
Philips Hue White and Color Ambiance – Becuri la care se poate varia atât culoarea cât și intensitatea;
Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate (dar și mai ieftine), există și varianta doar Bluetooth ale acestor game. Adică de exemplu un bec Philips Hue BT White este mai ieftin, dar nu funcționează decât pe Bluetooth, nu poate fi conectat la Hue Bridge și are nevoie de o aplicația separată denumită “Philips Hue Bluetooth”.
UPDATE: Ce știam eu cu becurile Bluetooth only și aplicație separată fost valabil până în iunie 2019. După această dată toate becurile Philips Hue au și protocolul de conectare prin ZigBee și Bluetooth. Se pot conecta atât prin Hub cât și pe Bluetooth. Cel mai bine a explicat Liviu, în comentarii.
Eu l-am luat pe cel “cu de toate”, sperând să mă țină cel puțin vreo 20 de ani, la cât a costat.
Am condus Dacia Spring timp de 5 zile pe post de mașină principală, așa, cât să-mi fac o impresie înainte să sosească cea comandată de noi. Am preluat-o cu 97% încărcare a bateriei iar computerul de bord îmi arăta că am 200 de km autonomie. Am returnat-o cinci zile mai târziu cu aproximativ 50% autonomie și ~100 km autonomie. Destul de bine, zic eu, în condițiile în care am condus-o pe o temperatură medie de 10 grade Celsius, cu modul ECO în permanență dezactivat.
Păreri despre Dacia Spring?
Bineînțeles, pe lângă miile de review-uri și articole de test drive, e cam greu să mai scrii ceva nou. Așa că o să încerc să rezum pe scurt cum mi s-a părut mie.
Ca design mașina mi se pare foarte reușită. Designerii de la Dacia au reușit să o deseneze în așa fel încât din orice unghi ai privi-o să pară o mașină mare. Chiar și când o pui lângă niște SUV-uri de clasă B, privită din față pare la fel de măricică. Diferențele se văd din lateral sau atunci când este parcată lângă un SUV mai impresionant. Dar per total pur și simplu te duce mai mult cu gândul la un SUV decât la un Matiz 🙂 Mă bucur foarte mult că Dacia nu a mers pe ideea de a o face să pară o mașinuță de jucărie.
Dacă ar fi să aleg elementul care îmi place cel mai mult de la exterior, ar fi modul în care se deschide priza de încărcare. Grila frontală per total mi se pare excelent desenată.
Interiorul nu mi se pare atât de spartan pe cât mă așteptam. Da, are butoanele pentru geamurile față în continuare pe consola centrală și butoanele de A/C și dezaburire sunt în continuare neluminate (ca la Dusterul meu), dar acestea sunt singurele compromisuri. Are însă un mare update! Claxon pe volan! 🙂
Per total are mai multe funcții decât te aștepți. Începând de la “cutia automată”, Android Auto și cameră de marșarier, până la cruise control, aprindere automată a farurilor și sistem de frânare de urgență automat (testat, funcționează!).
Apropo de dimensiuni, cu scaunul dat aproape la maxim în spate m-am simțit confortabil la volan. Nu am avut probleme cu faptul că nici scaunul și nici volanul nu au reglaj pe înălțime. Poziția la volan a fost ok iar vizibilitatea bună. Scaunele sunt cam rigide (cel puțin la această variantă de ride sharing), dar se pare că la varianta normală sunt mai moi. Așa arată mașina în spate cu scaunul reglat pentru mine (186 cm):
Portbagajul este suficient pentru 4 sacoșe mari de Mega sau pentru a goli jumătate de easybox după Black Friday 🙂
Iată și un video în care prezint mai pe larg interiorul:
Cum se conduce Dacia Spring?
Ca ținută de drum primul lucru pe care l-am observat a fost că gestionează foarte bine gropile. M-am plimbat cu ea pe aceleași drumuri pe care mă plimb și cu Dusterul și la prima groapă pe care o știam că era mai serioasă am strâns preventiv din dinți. Surprinzător … nu s-a simțit atât de tare groapa în interior. Asta înseamnă că ori stă Spring foarte bine la acest capitol, ori trebuie să mai schimb din articulații la Duster.
Direcția este interesantă. Pe lângă faptul că volanul se mișcă foarte ușor, la viteze mai mari sau la condus mai rapid am avut impresia constant că “cineva” încearcă să corecteze traiectoria volanului. Per total mașina este super ușor de manevrat, parcat și strecurat prin trafic.
În privința demarajului, Dacia Spring este sprintenă. La condus normal (aka fără liniuțe la semafor) nu am simțit vreodată că aș mai fi vrut niște cuplu și mașina nu avea de unde să mi-l dea. În schimb nu am simțit nici acel feeling de mașină electrică care te bagă în scaun. Când ridici piciorul de pe frână, mașina pornește ușor în față. Dacă ridici piciorul de pe frână și apeși la maxim pedala de accelerație, cuplul va fi livrat tot progresiv. Un work-around dacă vrei mai multă forță la o pornire de la semafor ar fi să ridici piciorul de pe frână cu 10 ms înainte să se facă verde, să o lași să pornească ea lin și apoi să calci la maxim pedala de accelerație. Așa am reușit să plec cu scârțâit de roți de câteva ori 🙂
Din păcate în privința autonomiei nu mă pot pronunța. Am mers cu ea într-o perioadă în care am fost foarte aglomerat și nu am avut timp să ies cu ea din oraș în cele cinci zile, deci nu am avut motiv să o încarc. Mașina consuma 2kW cu căldura pornită (apropo, interiorul se încălzește super rapid) și regenerarea se făcea cu maxim 11 kW. În medie am reușit un consum între 13 și 17 kW.
În concluzie, rămân la părerea că Dacia Spring e un best buy nu numai ca o mașină electrică, ci ca o mașină nouă și accesibilă în general. Nu există mașină nouă care la 8000 de euro cât am dat eu (sau 9.100 mai nou) să ofere cutie automată, Android Auto și cameră de marșarier. Mă bucur că am condus-o înainte să ajungă a noastră, ca să nu mai existe niciun dubiu că am făcut o alegere bună.
Săptămâna viitoare cred că o s-o prezint și pe a noastră și o să revin și cu detalii despre încărcare și autonomie.
S-au făcut șase ani de când am deschis Horologer și mie uneori încă nu îmi vine să cred ce se întâmplă. Mă uit în urmă și constat cât de curajoși (sau nebuni?) am fost când am zis “now or never”. Doi oameni care nu știau nimic despre business în general au decis să pornească un business cu bani din propriile buzunare. Aveam toate șansele să o dăm în bară și cu toate acestea, iată-ne șase ani mai târziu, căutând colegi noi și gândindu-ne cum să creștem mai departe.
Care a fost atuul nostru? Recunosc că am pornit la drum cu niște abilități destul de rar întâlnite. Sunt puțini oameni în țară care pot lucra la nivelul la care lucrează tatăl meu. Probabil sunt puțini chiar și în Europa. În timp ce unora le e frică să desfacă un ceas cronograf, el are curajul să repare un tourbillon sau să desfacă un ceas unicat.
Totuși, cred că ar mai fi ceva ce ne-a ajutat: digitalizarea și conștientizarea importanței accesului la tehnologie. Iar aici aș spune că este din nou meritul tatălui meu, că a avut încredere în direcția pe care am trasat-o, chiar dacă nu înțelegea pe deplin anumite lucruri.
Cu sediul a fost prima decizie majoră în care a decis să meargă pe mâna mea. El voia un loc cât mai la stradă, ca să beneficieze de vad comercial. Eu i-am explicat că genul de clienți pe care îi țintim noi nu pornesc căutarea mergând pe stradă, ci o pornesc pe Internet. Sfatul meu a fost să alegem un loc cât mai bine poziționat, dar totuși mai retras, pentru a nu plăti foarte mulți bani pe chirie. Ideea era să compensăm lipsa traficului pietonal din prezența pe Google Maps. Din fericire a funcționat. Și am câștigat pe două planuri. Pe lângă faptul că suntem foarte ușor de găsit, am primit și multe review-uri pozitive pe Google Maps, iar acest lucru a ajutat enorm afacerea. Foarte multe persoane ajungeau la noi spunând: “Am văzut că aveți review-uri bune pe Google Maps“. Apoi am deschis și pagina de Facebook și am început să primim și acolo review-uri și așa mai departe.
Prima investiție pe care am făcut-o a fost în branding și într-un manual de identitate al brandului. Și nu a fost o investiție mică la momentul respectiv. Eu eram convins că trebuie să facem chestia asta. I-am spus că am nevoie de acest lucru pentru a construi în jurul lui un site care să arate profesional. Tatălui meu îi venea greu să înțeleagă de ce este necesar. Nu a fost convins nici măcar când i-am prezentat manualul de brand. În final a spus: “Eu nu înțeleg de ce ne trebuie lucrurile astea, dar dacă tu ții neapărat, merg pe mâna ta …“. A realizat ce idee bună a fost aproximativ un an mai târziu, când mulți clienți ne mărturiseau că au ales să vină la noi pentru că le-a plăcut cum arată site-ul. Sau când se întâmpla să ne spună câte cineva: “Nu mai țineam minte numele, dar am văzut logo-ul și mi-am adus aminte…“.
Apoi noi am încercat întotdeauna ca prin tehnologie să fim cât mai deschiși și cât mai comunicativi cu clienții noștri. Până la momentul respectiv existau doar două opțiuni de a repara un ceas: fie apelai la o ceasornicărie de cartier cu resurse limitate, fie mergeai la un service profesional, dar unde nu aveai contact direct cu tehnicianul din service – ci doar cu o persoană de la recepție, care nu știe foarte multe detalii tehnice despre reparația unui ceas. Noi am fost cât se poate de deschiși. Țin minte și acum cât de uimiți erau anumiți clienți că noi chiar răspundem la mail 🙂 Sau chiar și pe Facebook.
Chiar dacă activăm într-un domeniu tradiționalist, încercăm să punem cât mai multă tehnologie în tot ceea ce facem. De la comunicarea cu clienții până la prezența online sau la aparatura pe care o folosim. Cred că prin tehnologie putem să transformăm în realitate visuri care înainte păreau de neatins și putem să ne îmbunătățim per total nivelul de trai.
Evident, aceste lucruri ar fi fost imposibile fără o conexiune la internet adecvată. Contractul pentru conexiunea la internet a fost primul contract încheiat și când am pornit și afacerea și când ne-am mutat sediul. În primul an de Horologer eu încă lucram într-o corporație, așa că atunci când nu eram la Horologer, încercam să rezolv problemele remote. Să răspund la un mail venit din partea unui client, să răspund la o cerere de colaborare, să trimit un document contabilei, să depun o declarație online șamd. A fost de mare ajutor ideea de a pune totul în cloud: contracte, facturi, oferte, liste de prețuri și tot ceea ce presupune activitatea noastră.
Din păcate, cele mai recente studii arată că românii se află pe ultimele locuri în ceea ce privește utilizarea zilnică a internetului comparativ cu celelalte regiuni din Uniunea Europeană. În plus, un raport de țară al Comisiei Europene din 2020 arată că unul din cinci români nu a utilizat niciodată internetul. În ceea ce privește competențele digitale, doar 10,1% din populația adultă are abilități peste medie, cel mai mic procent din Uniunea Europeană.
Tocmai din această cauză, Orange vine în sprijinul clienților pentru ca aceștia să își poată îndeplini aceste visuri și lansează campania Facem tehnologia digitală accesibilă tuturor, pentru a atrage atenția asupra importanței subiectului incluziunii digitale în România. Accesul la oportunitățile oferite de lumea digitală ar trebui să fie egal pentru toți, indiferent de mediu, vârstă sau dizabilități fizice. Prin urmare, campania este construită în jurul inițiativelor Orange și ale Fundației Orange care contribuie la dezvoltarea sistemului educațional și a comunităților vulnerabile din România. La acestea se adaugă investițiile constante în extinderea rețelei mobile prin facilitarea accesului la rețeaua Orange 4G în mediul rural și la tehnologia 5G în cel urban.
Închei acest articol cu sfatul pe care îl dau tuturor prietenilor care vor să pornească un business: gândiți-vă ce vă place să faceți cel mai mult și încercați să vedeți dacă puteți avea un câștig de pe urma pasiunii. Dacă vreți să veniți ceva nou, încercați să împrumutați lucruri dintr-un alt domeniu și să le aplicați în domeniul de care sunteți pasionați. Folosiți cu încredere cât mai multă tehnologie și încercați să digitalizați cât mai multe aspecte ale business-ului.
Ne-am lovit de câteva ori de această problemă. Să presupunem că te duci în vizită la un prieten străin și ai vrea să îi faci un cadou cu tematică românească. Ceva un pic mai upscale față de tradiționalul tricou cu Dracula șamd. Ce îi cumperi?
Acum pleacă părinții lui Alice la niște rude din UK și ne-au întrebat ce să le cumpărăm cadou. Așa că dacă tot am făcut brainstorming de idei de cadouri pentru ei, am zis să facem o listă cu o parte dintre ele.
2. Ceramică de Horezu – Farfurii cu diverse modele, căni de vin, cești de cafea, ulcioare, vaze, le găsiți pe toate în link.
3. Romanian dishes, wines and customs – Scrisă de nimeni altul decât Radu Anton Roman. O puteți comanda online cu livrare acasă sau în magazinele Cărturești. Sau o puteți comanda de pe eMAG, vândută tot de Cărturești, cu 10 lei livrare la easybox.
4. Magiun de Topoloveni – Cel original, marcă înregistrată. Găsiți și alte produse marca “Topoloveni”, inclusiv magiun de struguri.
6. Cană emailată “Once upon a time in Romania” de la eMAG sau cană cu cerb de la Transylmagica – cei de la Transylmagica plantează câte un arbore pentru fiecare cană cumpărată – Bonus: aceste căni sigur nu se sparg la transport.
